Ridurile creierului sunt mult mai importante decât credeam până acum

Pliurile și crestele creierului uman sunt mai complexe decât ale oricărui alt animal, iar un nou studiu arată că această complexitate ar putea fi legată de nivelul de conectivitate al creierului și de abilitățile noastre de raționament.

Cercetarea, condusă de o echipă de la Universitatea din California, Berkeley (UC Berkeley), a analizat formele creierului și activitatea neuronală a 43 de tineri, concentrându-se în special pe cortexul prefrontal lateral (LPFC) și cortexul parietal lateral (LPC) – zone ale creierului care se ocupă de raționamentul logic și cogniția de nivel înalt.

• Aurorele de pe Ganymede arată ca aurora boreală a Pământului, dezvăluie o sondă NASA
• Vocea interioară: ce spun studiile despre autocritica care ne sabotează?

Canalele și pliurile de pe suprafața creierului sunt numite sulci, iar cele mai mici dintre ele se numesc sulci terțiari. Acestea sunt ultimele care se formează pe măsură ce creierul se dezvoltă, iar echipa de cercetători a vrut să vadă în ce mod sunt legate de cogniție.

„Ipoteza este că formarea sulcilor duce la scurtarea distanței dintre regiunile cerebrale conectate, ceea ce poate duce la o eficiență neuronală crescută și, în consecință, la diferențe individuale în îmbunătățirea cogniției, cu aplicații practice”, explică Kevin Weiner, neurolog la UC Berkeley.

Analiza a arătat că fiecare sulcus are propriul tipar de conectivitate și că structura fizică a unora dintre aceste canale era legată de nivelul de comunicare dintre zonele cerebrale – nu doar între cele aflate aproape una de alta.

Cum se numesc canalele și pliurile de pe suprafața creierului?

Acest studiu completează concluziile unei cercetări din 2021, care a arătat că adâncimea anumitor sulci este asociată cu raționamentul cognitiv. Acum există mai multe date care pot ajuta cercetătorii să înțeleagă de ce, scrie ScienceAlert.

Între 60 și 70% din cortexul cerebral (stratul exterior al creierului) este ascuns în interiorul pliurilor, iar aceste modele se modifică și cu vârsta. Sulcii terțiari pot varia semnificativ de la o persoană la alta.

„Chiar dacă sulcii se pot modifica pe parcursul dezvoltării – devenind mai adânci sau mai puțin adânci și dezvoltând un strat de substanță cenușie mai subțire sau mai gros – configurația lor este o caracteristică individuală stabilă: dimensiunea, forma, locația și, în unele cazuri, chiar prezența sau absența lor”, spune Silvia Bunge, neurolog tot la UC Berkeley.

Pliurile și crestele creierului uman sunt mai complexe decât ale oricărui alt animal

Este clar din acest studiu că aceste vârfuri și văi din structura creierului sunt mult mai importante decât se credea anterior.

Ele nu sunt doar pliuri întâmplătoare formate pentru a încăpea creierul în craniu – este posibil să fi evoluat într-un mod direcționat de-a lungul timpului.

În viitor, cercetătorii își propun să realizeze hărți detaliate ale acestor sulci, care ar putea ajuta la evaluarea dezvoltării cerebrale a copiilor sau la identificarea timpurie a tulburărilor neurologice.

„Funcția cognitivă depinde însă de variabilitatea unui întreg set de caracteristici anatomice și funcționale”, spune Bunge.

Cercetarea a fost publicată în revista Journal of Neuroscience.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Iată cum este afectat creierul de cafea în timpul somnului

Pierderea în greutate este legată de celule nervoase din creier, relevă un studiu

Plictiseala ar putea fi, de fapt, benefică pentru creier, dezvăluie oamenii de știință

Microplasticele din creier ar putea cauza probleme de sănătate mintală