Moliilor nu le place să-și depună ouăle pe plantele care „țipă”. Iată de ce!

O plantă de roșii care „țipă” de stres emite sunete ultrasonice în afara spectrului audibil pentru om; din acest motiv, moliilor nu le place să depună ouă pe aceste plante.

Moliilor nu le place să-și depună ouăle pe plantele care „țipă”. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv (Israel), în urma unui studiu inovator care a analizat interacțiunile dintre plante și animale, mediate de sunetele emise de plante atunci când se află sub stres. Este prima dovadă că animalele pot auzi și reacționa la semnalele acustice de suferință emise de plante.

• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an
• Albinele primesc o șansă în plus: un nou supliment creat pentru a stopa declinul coloniilor

Studiul vine în continuarea unei cercetări anterioare realizate de aceeași echipă, care a demonstrat pentru prima oară că plantele emit sunete de tip pocnituri sau clicuri, în frecvențe ultrasonice, atunci când sunt deshidratate sau tăiate.

„După ce am demonstrat că plantele produc sunete, ne-am întrebat dacă animalele care pot percepe aceste frecvențe înalte le și folosesc în luarea deciziilor. Știm deja că multe insecte, care au interacțiuni diverse cu plantele, pot percepe aceste sunete”, spune zoologul Yossi Yovel.

Moliilor nu le place să-și depună ouăle pe plantele care „țipă”. Cum au aflat cercetătorii acest lucru?

Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au refolosit configurația experimentală anterioară, comparând plante sănătoase cu plante deshidratate sau cu tulpini tăiate. De această dată, au adăugat în ecuație și femele de molie Spodoptera littoralis, cunoscute pentru faptul că își depun ouăle pe plante, unde larvele au hrană după eclozare.

„Am presupus că femelele vor căuta un loc ideal pentru ouă, adică o plantă sănătoasă, capabilă să hrănească larvele. Așa că am vrut să vedem dacă sunetele de stres ale plantelor le vor face să evite acele locuri”, explică biologul evoluționist Lilach Hadany.

Pentru a verifica această ipoteză, cercetătorii au realizat mai multe experimente, repetate de cel puțin nouă ori pentru validitate.

Primul experiment: moliile aveau de ales între două cutii, una cu un difuzor care reda sunetele unei plante de roșii deshidratate și una complet tăcută.

Rezultatul a fost neașteptat: moliile preferau să își depună ouăle în cutia cu sunete. Când însă li s-a neutralizat capacitatea auditivă, această preferință a dispărut. Cercetătorii au interpretat acest rezultat astfel: moliile asociază sunetul cu prezența unei plante, în timp ce tăcerea semnalează absența totală a vieții vegetale.
Concluzia? O plantă stresată e mai bună decât nicio plantă.

Al doilea experiment: moliile au fost puse în fața a două plante de roșii perfect sănătoase, doar că una dintre ele era însoțită de un difuzor care reda sunetele unei plante stresate. De această dată, moliile au preferat planta tăcută, adică planta care părea sănătoasă și mai potrivită pentru larve.

Al treilea experiment: o cutie conținea înregistrări ale sunetelor de împerechere ale masculilor de molie, cealaltă fiind silențioasă.

Rezultatul? Moliile nu au manifestat nicio preferință. Acest lucru sugerează că preferințele observate anterior sunt specifice sunetelor produse de plante, nu oricărui sunet ultrasonic, scrie Science Alert.

Ce înseamnă această descoperire?

Studiul confirmă pentru prima oară că insectele pot auzi, interpreta și lua decizii bazate pe semnalele sonore ale plantelor aflate în suferință. Mai mult, aceste rezultate sugerează că pot exista multe alte interacțiuni acustice necunoscute între plante și animale sau chiar între plante și alte plante.

„Am vrut să aflăm dacă insectele se bazează pe semnalele acustice ale plantelor în procesul decizional. Această primă dovadă de interacțiune acustică dintre molii și plante ne lasă să intuim existența multor altora, încă nedescoperite”, scriu autorii.

Rezultatele acestui studiu au fost publicate ca preprint în jurnalul eLife.

Vă recomandăm să citiți și:

Cimpanzeii știu ce este ritmul. Ce ne arată asta despre originile muzicii?

Scorpionii invadează orașele din Brazilia. Pericol alimentat de urbanizare și schimbări climatice

O specie de insectă folosește o tactică surprinzătoare pentru a-și manipula prada

Prieteniile din lumea gorilelor: Ce ne pot învăța despre relațiile umane?