O specie de insectă folosește o tactică surprinzătoare pentru a-și manipula prada

O insectă care recoltează și modifică rășina plantelor pentru a-și prinde prada adaugă un nou exemplu convingător în sprijinul ideii că s-ar putea să subestimăm inteligența animalelor nevertebrate.

Gândacul asasin (Pahabengkakia piliceps), întâlnit în Thailanda și China, își unge picioarele cu rășină de plante – dar nu doar pentru a deveni lipicios. Mirosul rășinii atrage prada în poziția ideală de atac, crescând semnificativ șansele de succes ale gândacului în timpul vânătorii.

• Pădurile sud-americane „plâng” și acum după mastodonți
• Unele plante își produc singure propriile pesticide. De ce nu este neapărat un lucru bun?

„Demonstrăm empiric cum un prădător nevertebrat se adaptează la apărarea colectivă a insectelor sociale printr-un comportament de utilizare a uneltelor,” scrie o echipă de cercetători condusă de Zhaoyang Chen și Li Tian de la Universitatea Agricolă din China, într-un nou articol.

„Descoperirile noastre oferă un nou model pentru studierea funcțiilor adaptative și a mecanismelor care stau la baza comportamentului de utilizare a uneltelor în regnul animal.”

În ultimii ani, cercetările au arătat că utilizarea uneltelor de către animale este probabil mai răspândită decât se credea — și nu este limitată la vertebrate.

Insecte precum albinele și furnicile folosesc unelte pentru a-și ușura viața. Un studiu din 2023 despre gândacii asasini din Australia a arătat că aceștia își acoperă corpul cu rășină pentru a deveni lipicioși și a prinde prada mai eficient, scrie ScienceAlert.

Subestimăm inteligența animalelor nevertebrate?

Specia P. piliceps este diferită, trăind într-o altă regiune a lumii și având un stil de viață mult mai specializat decât rudele sale australiene. Se bazează pe un tip specific de pradă: șase specii de albine fără ac. Își construiește propriul cuib în apropierea stupilor acestora și stă la pândă la intrarea în cuiburi pentru a le prinde.

Albinele fără ac nu au arme eficiente, așa că își apără stupul într-un mod creativ: acoperă intrările cu picături de rășină. Când intrușii se lipesc de rășină, albinele-gardian ies în grabă pentru a elimina amenințarea.

Iar aici intervine strategia gândacului: își înmoaie picioarele în rășina lăsată de albine, aplicând un strat uniform pe picioarele din față și din mijloc. Apoi așteaptă la intrarea stupului și prinde albina-gardian care vine să investigheze. După capturare, gândacul fuge cu prada într-un loc sigur din apropiere.

Interesant este că, deși există rășină peste tot în jurul intrării, albina se îndreaptă direct spre gândac. Asta a sugerat cercetătorilor că există un alt factor în joc. Au făcut experimente pe teren, analizând cât de lipicioasă este rășina și ce rol joacă. Au aplicat rășină de albină pe picioarele din spate și posteriorul unor gândaci — adică nu pe membrele cu care prind prada — și au observat rezultatele.

Chiar și acești gândaci aveau un succes mai mare la vânătoare decât cei fără rășină. Asta înseamnă că aderența are doar un rol parțial, spre deosebire de rudele lor australiene.

Strategia gândacului

Așa că au testat altă ipoteză: atunci când se usucă, rășina emite compuși volatili într-un ritm mai lent. Prin ungerea picioarelor, gândacii cresc rata de emisie a acestor compuși. Chen și colegii au plasat rășină într-un mediu ventilat și au măsurat emisia înainte și după aplicare. Rezultatul: emisia era mai mare după aplicare.

Așadar, gândacul pare să trimită un semnal chimic care le spune albinelor că există o problemă la intrare — iar când vin să o rezolve, devin ele însele problema. Cercetătorii susțin că acesta este un caz clar de utilizare a uneltelor.

Aplicarea rășinii – un obiect extern – modifică proprietățile fizice ale gândacului pentru a atinge un scop clar. Așadar, comportamentul se încadrează în definiția dată.

Este interesant însă că modul în care această unealtă este folosită diferă de cel al rudelor australiene. Specializarea față de albinele fără ac ar putea fi o explicație, dar sunt necesare studii suplimentare.

Studiul a fost publicat în revista PNAS.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cea mai mare insectă din lume riscă să dispară din cauza obsesiei noastre pentru ciocolată

Test de cultură generală. Care insectă face un lapte mai hrănitor decât vacile?

O insectă inspiră dispozitivele de invizibilitate și tehnologia de ultimă generație

O insectă din Jurasic a fost redescoperită în fața unui supermarket din SUA