Dieta neobișnuită a neanderthalienilor. De unde și-o procurau?

Dieta neobișnuită a neanderthalienilor. Neanderthalienii ar fi avut un ingredient secret în alimentație, care le furniza proteinele grase necesare supraviețuirii.

Care era dieta neobișnuită a neanderthalienilor? În loc să se hrănească doar cu carne slabă de vânat, această ramură dispărută a umanității ar fi păstrat intenționat cadavrele animalelor vânate până când începeau să putrezească și deveneau infestate cu larve, pe care apoi le consumau cu poftă.

• Cum a măsurat Eratostene circumferința Pământului cu un băț în anul 240 î.Hr.?
• Cum a instituit Ceauşescu „starea de necesitate” ca urmare a „acţiunilor irendentise”

Această preferință pentru larve ar putea explica de ce rămășițele neanderthalienilor prezintă niveluri atât de ridicate de izotopi stabili de azot. De regulă, doar prădătorii de top, cum sunt leii sau lupii, ating asemenea concentrații de azot provenit din consumul de carne, însă cercetările arată că neanderthalienii se situau la același nivel cu acești carnivori extremi.

„Neanderthalienii se află chiar mai sus decât prădătorii carnivori, deci nu ocupă poziția trofică la care ne-am aștepta. Explicația obișnuită a fost că erau hipercarnivori, dar noi suntem primate, iar organismul nostru nu este construit să consume cantități uriașe de proteine, cum o fac leii sau lupii. Nu suntem adaptați să trăim exclusiv din carne”, a explicat dr. Melanie Beasley, de la Universitatea Purdue (SUA).

În ce consta dieta neobișnuită a neanderthalienilor?

Într-adevăr, oamenii nu pot consuma mai mult de aproximativ 300 de grame de proteine slabe pe zi fără riscul de a se îmbolnăvi grav. O dietă compusă doar din carne slabă, menținută timp de una-două săptămâni, poate duce la intoxicație proteică, cunoscută și drept „înfometarea iepurelui” (rabbit starvation), o afecțiune care poate fi prevenită doar prin suplimentarea cu grăsimi și carbohidrați.

Într-un studiu nou, Beasley și colegii săi au vrut să afle de unde provenea, de fapt, azotul don dieta neobișnuită a neanderthalienilor. Pentru asta, au analizat obiceiurile alimentare ale unor grupuri moderne și istorice de vânători-culegători. De exemplu, popoarele din regiunile nordice, precum inuiții, obișnuiau să le ofere câinilor carnea slabă, păstrând pentru ei doar părțile grase precum creierul, limba sau organele interne.

Mai mult, cercetătorii au remarcat că în documentele etno-istorice apar numeroase exemple de popoare indigene care consumau frecvent carne alterată, infestată cu larve. Așa a apărut ipoteza conform căreia sursa „secretă” de grăsimi și azot din dieta neanderthalienilor ar fi putut fi tocmai aceste larve, scrie IFL Science.

„Carnea de vânat slabă nu este un aliment complet, nu se compară cu carnea grasă a vitelor domesticite de azi. Însă larvele transformă acea carne slabă în propriul lor țesut gras, astfel că, odată cu consumarea larvelor împreună cu carnea, obții un aport nutritiv mai complet: grăsime și proteină la pachet”, a explicat Beasley.

Un nou mister al neanderthalienilor, elucidat

Pentru a-și testa ipoteza, cercetătorii au analizat raportul de izotopi stabili de azot în 389 de larve de la trei familii de muște, recoltate de pe carne în descompunere. Rezultatele au arătat că deși procesul de putrefacție creștea ușor nivelul de azot din carne, larvele în sine conțineau valori mult mai mari, unele ajungând la o concentrație de 43,2%.

Autorii studiului susțin, așadar, că la fel ca vânătorii-culegători din regiunile nordice, neanderthalienii ar fi renunțat la mare parte din carnea slabă, concentrându-se pe părțile bogate în grăsimi. „Dar noi mergem un pas mai departe și sugerăm că hominizii din Pleistocenul târziu consumau frecvent aceste țesuturi grase în stare alterată, împreună cu larvele vii și moarte cu care erau infestate. Larvele, chiar mai mult decât țesuturile carcasei, le ofereau acestor hominizi o sursă bogată de grăsimi și proteine cu un conținut extrem de ridicat de azot”, scriu cercetătorii.

Pe lângă elucidarea misterului legat de valorile ridicate de azot, această descoperire oferă și o perspectivă nouă asupra modului în care neanderthalienii își conservau hrana și își planificau viitorul. „Gândește-te la un grup de neanderthalieni care vânează un mamut uriaș. Cadavrul acelui animal rămâne acolo, se descompune și atrage muștele. Probabil că își spuneau: ‘Perfect, ne întoarcem peste o săptămână și adunăm toate larvele, o delicatesă la îndemână.’ Era o sursă de hrană ușor accesibilă”, a explicat Beasley.

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Cel mai vechi templu din lume a fost construit cu 6.000 de ani înaintea piramidelor din Egipt

Fosilele uimitoare din Marele Canion dezvăluie experimentele bizare ale evoluției

Mormântul unui războinic înalt din Azerbaidjan conținea un artefact neobișnuit

Dinții fosilizați de dinozauri dezvăluie ce mâncau acești giganți antici