Probabil că cunoașteți pe cineva afectat de cancer. Această boală apare atunci când celulele se divid necontrolat și pot îmbolnăvi organismul, uneori grav. Dar de ce cancerul la inimă este atât de rar?
Cancerul poate apărea oriunde în corp, deoarece toate țesuturile și organele sunt formate din miliarde sau chiar trilioane de celule. Totuși, există regiuni ale corpului în care cancerul este foarte rar, cum ar fi inima. Studiile arată că doar 3 din 10.000 de persoane dezvoltă cancer cardiac. Prin comparație, 1 din 20 de femei riscă să dezvolte cancer mamar. De ce cancerul la inimă este atât de rar?
Dr. Julie Phillippi, de la University of Pittsburgh (SUA), oferă un răspuns. Ea este biolog specializat în vasele de sânge ale sistemului cardiovascular, iar o mare parte din munca ei urmărește modul în care celulele interacționează cu mediul lor pentru a menține funcționarea normală a țesuturilor și organelor. Atunci când acest echilibru se strică, apar bolile.
Se pare că celulele inimii au caracteristici unice care le fac extrem de rezistente la cancer. Celulele se divid pentru a susține creșterea organismului, pentru a înlocui celulele îmbătrânite sau pentru a repara țesuturi afectate. Acest proces se numește diviziune celulară, iar ritmul în care are loc variază în funcție de tipul de celulă, rolul acesteia și vârsta persoanei.
De exemplu, celulele unui embrion uman în creștere se divid extrem de rapid, de patru ori în doar trei zile. Celulele pielii, ale unghiilor și ale părului se regenerează constant de-a lungul vieții. Celulele osoase se înnoiesc complet aproximativ o dată la 10 ani, explică Live Science.
Viteza cu care se divide o celulă este reglată cu precizie printr-o serie de „puncte de control” moleculare. În timpul diviziunii, genele din ADN se copiază și se distribuie egal în cele două celule fiice. Expunerea la substanțe toxice, radiații sau lumină ultravioletă poate deteriora aceste gene și provoca mutații (modificări genetice care pot declanșa boli). Uneori, mutațiile apar pur și simplu întâmplător. Dacă ele afectează genele responsabile de controlarea diviziunii celulare, poate apărea cancerul.
Chiar dacă inima este primul organ care se formează și începe să funcționeze în dezvoltarea embrionară, celulele cardiace adulte se divid foarte rar după naștere, iar acest ritm scade și mai mult după vârsta de 20 de ani. De fapt, mai puțin de 50% dintre celulele inimii sunt înlocuite pe parcursul unei vieți. Cu alte cuvinte, jumătate dintre celulele inimii cu care te naști te vor însoți toată viața, pompând sânge.
Această rată scăzută de diviziune celulară pare să fie principala apărare a inimii împotriva cancerului. Cu cât o celulă se divide mai rar, cu atât sunt mai puține șanse ca în timpul replicării ADN-ului să apară erori. În plus, inima este protejată de factorii cancerigeni externi, precum razele UV (care afectează pielea) sau substanțele inhalate (care ajung în plămâni).
Totuși, această protecție vine cu un dezavantaj: inima are o capacitate redusă de a se repara în caz de boală, accident sau îmbătrânire. Chiar dacă e rar, cancerul cardiac tot poate apărea.
De obicei, atunci când apare cancer în inimă, nu e vorba de un cancer „nativ”, ci de metastaze, adică celule canceroase care au migrat din alte părți ale corpului. Acest fenomen este mai frecvent în cazul unor tipuri de cancer de piele sau cancer din zona toracică, dar rămâne oricum o situație rară.
Când totuși se dezvoltă, tumorile cardiace pot fi foarte agresive. Un studiu realizat pe peste 100.000 de cazuri de cancer cardiac din SUA a arătat că pacienții care au beneficiat de chirurgie și chimioterapie au supraviețuit mai mult decât cei care nu au primit aceste tratamente.
Tratamentul de succes al cancerului implică mai multe ramuri ale medicinei: de la îngrijirea paliativă, care atenuează durerea și simptomele, până la medicina integrativă, care ia în calcul conexiunile dintre minte, corp și suflet.
Studierea modului în care se divid celulele inimii oferă indicii prețioase despre boală și inspiră idei pentru noi tratamente. De exemplu, cercetările au arătat că, deși inimile afectate de insuficiență cardiacă prezintă mai multe celule în diviziune decât cele sănătoase, acest lucru nu este suficient pentru a repara complet organul.
Tehnologii noi, cum ar fi reprogramarea celulelor sanguine în celule cardiace, au permis dezvoltarea unor modele experimentale care ar putea duce într-o zi la regenerarea inimii. Aceste descoperiri deschid drumuri spre tratamente noi pentru bolile cardiovasculare, inclusiv cele oncologice.
A înțelege de ce nu apare cancerul e la fel de valoros pentru progresul medical ca a înțelege de ce apare. Iar răspunsurile la ambele întrebări se află, literalmente, în inimă.
Este adevărat că toți suntem, de fapt, intoleranți la lactoză?
Avem sau nu liber arbitru? Un mister de sute de ani, mai aproape de rezolvare
Prieteniile după vârsta 30 de ani: Cum reconstruim conexiunile într-o lume tot mai izolată