Mozaicul grecesc care îi nedumerește pe arheologi: ce mesaj transmite despre viață?

Un mozaic din Grecia Antică, descoperit în provincia Hatay din Turcia, continuă să fascineze arheologii și istoricii care încearcă să înțeleagă semnificația exactă a imaginilor și inscripțiilor sale.

Această capodoperă a fost găsită în sudul Turciei, în apropiere de granița cu Siria, într-o regiune cunoscută pentru numeroasele sale descoperiri din perioada greco-romană.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Mozaicul este împărțit în trei secțiuni, două fiind aproape perfect conservate, iar a treia, deși deteriorată, a fost interpretată cu succes de specialiști.

Datând cel mai probabil din secolul al III-lea î.Hr., mozaicul ar fi decorat podeaua unei săli de mese dintr-o locuință aparținând unui cetățean înstărit.

O enigmă pentru arheologi

Cea mai controversată scenă este cea care înfățișează un schelet întins, alături de un ulcior cu vin și o pâine, simboluri ale plăcerilor lumești. Deasupra lui este scris în greacă veche: „Fii vesel, bucură-te de viață, Eufrosinos”.

O altă scenă prezintă un cadran solar și un bărbat grăbit, care a pierdut un pantof în alergare. În urma lui vine un bătrân chel, probabil un slujitor. Cadranul indică ora 21:00–22:00. Textul spune că bărbatul se grăbește la cină, fiind „aproape în întârziere”.

În ultima parte, distrusă parțial, se mai disting capul și brațele unui servitor care poartă o flacără, sugerând pregătirea băii pentru stăpân înainte de cină – două momente fundamentale ale vieții cotidiene în Grecia și Roma antică.

O alegorie despre viață și moarte?

Unii istorici interpretează imaginile de la dreapta la stânga: bărbatul care aleargă spre mâncare și băutură este simbolul omului care trăiește pentru plăceri și se îndreaptă grăbit spre moarte – reprezentată de scheletul relaxat. Astfel, mozaicul devine o reflecție filosofică asupra timpului, vieții și inevitabilului sfârșit.

Mozaicul ar putea proveni din orașul antic Antiohia, fondat la sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr. de către Seleucos I Nicator, unul dintre generalii lui Alexandru cel Mare.

Antiohia a fost un centru comercial și militar de prim rang, rivalizând la un moment dat cu Alexandria. A servit ca punct strategic pe Drumul Mătăsii și pe Drumul Regal, fiind capitala Imperiului Seleucid până la cucerirea romană din 63 î.Hr.

Această descoperire nu este doar o bijuterie artistică, ci și un testament emoționant al modului în care anticii vedeau existența – o invitație la bucurie, dar și o avertizare subtilă despre trecerea ireversibilă a timpului, scrie GreekReporter.

Vă recomandăm să mai citiți și:

De unde provin piesele din mozaicul lui Alexandru cel Mare? Iată ce arată cele mai noi analize!

Un mozaic cu creaturi marine a fost excavat în Turcia

Arheologii au dezvăluit un mozaic roman cu delfini și scoici la un complex de vile din Verona

Mozaicuri spectaculoase, cu flori și păsări, descoperite la o vilă romană din apropiere de Verona