Structuri uriașe de impact, posibil rămășițe ale unor vechi „protoplanete”, ar putea fi ascunse adânc sub suprafața lui Marte, sugerează o nouă cercetare. Acești bulgări misterioși din interiorul Planetei Roșii, perfect conservați în interiorul nemișcat de miliarde de ani, ar putea data chiar din zorii Sistemului Solar.
Un studiu publicat în revista Science a analizat datele despre „cutremure marțiene” colectate de sonda InSight a NASA, care a monitorizat vibrațiile subterane ale planetei din 2018 până în 2022, când a încetat să funcționeze din cauza prafului ce i-a acoperit panourile solare.
Cercetătorii au urmărit modul în care undele acestor cutremure s-au propagat prin mantaua fixă a lui Marte și au descoperit mai multe structuri necunoscute, mult mai dense decât rocile înconjurătoare.
Au fost identificați bulgări misterioși din interiorul Planetei Roșii, unii cu diametre de până la 4 kilometri, situați la diverse adâncimi în manta, stratul de rocă solidă al lui Marte ce are circa 1.550 km grosime și temperaturi care pot atinge 1.500 °C.
„Nu am mai văzut niciodată interiorul unei planete cu atâta claritate și detaliu. Ceea ce observăm este o manta presărată cu fragmente antice”, a declarat Constantinos Charalambous, cercetător la Imperial College London (Anglia) și autor principal al studiului, într-un comunicat al NASA.
Pe baza dimensiunilor și adâncimii, echipa consideră că aceste structuri s-au format în urmă cu până la 4,5 miliarde de ani, atunci când obiecte masive s-au prăbușit pe Marte în perioada formării timpurii a Sistemului Solar. Unele dintre ele ar fi fost chiar protoplanete, adică corpuri uriașe de rocă ce ar fi putut deveni planete întregi dacă nu ar fi fost perturbate. Cercetătorii au identificat structurile subterane observând că anumite unde seismice se propagau mai lent prin anumite zone, ceea ce indica existența unor regiuni mai dense decât roca înconjurătoare, fragmente care nu se aflau acolo inițial, scrie Live Science.
Spre deosebire de Pământ, Marte este o planetă cu o singură „placă”, ceea ce înseamnă că scoarța sa rămâne intactă, fără a se fragmenta și a se scufunda în manta prin procese tectonice. Pe Terra, acest proces alimentează mișcarea și convecția rocilor topite. Pe Marte însă, mantaua rămâne fixă și nu se reînnoiește prin topire.
Noile descoperiri confirmă că interiorul lui Marte este mult mai puțin activ decât cel al Pământului. „Supraviețuirea acestor structuri până azi ne arată că mantaua lui Marte a evoluat extrem de lent timp de miliarde de ani. Pe Pământ, asemenea urme ar fi fost în mare parte șterse”, explică Charalambous.
În lipsa tectonicii, cutremurele marțiene sunt declanșate de alunecări de teren, fisuri în rocă sau impacturi cu meteoriți, fenomene frecvente pe suprafața planetei. Aceste vibrații au fost folosite și pentru alte descoperiri subterane, precum identificarea unui vast ocean subteran, detectat anul trecut tot prin datele InSight.
În total, sonda a înregistrat 1.319 cutremure marțiene în aproape patru ani de misiune. Totuși, oamenii de știință s-au declarat surprinși de cât de detaliată a fost cartografierea interiorului planetei. „Știam că Marte este o capsulă a timpului ce păstrează urmele formării sale timpurii, dar nu ne așteptam ca InSight să ne ofere o imagine atât de clară”, a spus Tom Pike, coautor al studiului și inginer la Imperial College London.
Cel mai extrem sistem dublu de găuri negre descoperit vreodată
Obiect extrem de rar în Univers care sfidează legile astrofizicii, descoperit de oamenii de știință
„Uragane spațiale”, fenomenul uimitor care are loc la polii Pământului
Super-Pământul K2-18 b ar putea fi o planetă oceanică bogată în apă