Ornitorincul este unul dintre cele mai neobișnuite animale din lume, iar un motiv în plus pentru această reputație este faptul că este considerat cel mai veninos mamifer de pe planetă. Cât de dureroasă este înțepătura unui ornitorinc?
Doar câteva specii de mamifere sunt capabile să producă venin, iar înțepătura ornitorincului este adesea descrisă drept una dintre cele mai dureroase experiențe posibile. Veninul nu este suficient de puternic pentru a ucide un om adult, dar provoacă dureri intense, pentru care nu există antivenin. Singura soluție rămâne calmarea simptomelor cu ajutorul unor analgezice foarte puternice.
Un raport medical din 1992 descrie cazul unui bărbat de 57 de ani din Australia, veteran de război, care a fost înțepat de un ornitorinc în timp ce pescuia în Queenslandul de Nord.
Așadar, cât de dureroasă este înțepătura unui ornitorinc? Acesta a mărturisit că durerea a fost „mult mai cumplită” decât rănile provocate de schije în luptă. Medicii au consemnat o durere „imediată, continuă și devastatoare”. Deși pacientul a primit morfină la spital, aceasta aproape că nu a reușit să-i aline suferința. Recuperarea a fost lentă: mâna a rămas umflată și dureroasă timp de săptămâni, iar abia după șase zile a putut fi externat, când durerea devenise „tolerabilă”.
Un caz mai recent, la fel de neplăcut, a scos la iveală și riscul suplimentar de infecții și leziuni tisulare cauzate de pinten. O femeie de 62 de ani a ajuns la urgențe cu dureri severe la mână după ce a încercat să salveze un ornitorinc sălbatic. Analizele au arătat că rana era infectată cu mai multe bacterii, inclusiv cu unele ce îi aparțineau unei „specii neidentificate”. Pacienta a primit antibiotice intravenoase, brațul i-a fost imobilizat și a fost operată pentru curățarea rănii. După o recuperare dificilă, la trei luni de la incident era complet refăcută.
Originar din estul Australiei și Tasmania, ornitorincul (Ornithorhynchus anatinus) este un mamifer semi-acvatic unic, cu cioc asemănător celui de rață, coadă ca de castor și labe de vidră. Atât de bizar era pentru oamenii de știință europeni, încât primii care au văzut desene și blănuri aduse în Marea Britanie au crezut că e o farsă, explică IFL Science.
Ornitorincul face parte din grupul monotremelor, mamifere care depun ouă, nu nasc pui vii. Masculii și femelele se nasc cu pinteni ascuțiți pe picioarele din spate, dar doar masculii îi folosesc pentru a injecta venin, produs într-o glandă ce se activează în sezonul de împerechere.
Veninul lăptos al ornitorincului este un amestec complex format din 19 tipuri de peptide. Surprinzător, genele care le codifică seamănă cu cele întâlnite la alte animale veninoase, de la pești și reptile la păianjeni, anemone de mare și chiar stele de mare. Cercetătorii consideră acest fenomen un exemplu impresionant de evoluție convergentă, prin care specii diferite dezvoltă trăsături similare atunci când se confruntă cu presiuni evolutive asemănătoare.
Izolarea geografică îndelungată a Australiei a dus la o evoluție aparte a faunei, dând naștere unor animale unice în lume, de la ornitorinci și koala până la wombat și canguri.
Un crustaceu uriaș populează mai bine de jumătate dintre oceanele lumii
Cum ar putea delfinii să ascundă informații secrete?
Înțeleg papagalii cuvintele pe care le rostesc?
Un șoim a învățat să folosească semaforul pentru a vâna mai eficient