Oamenii pot îmbătrâni mai repede dacă tatăl lor a fumat în timpul pubertății

Oamenii pot îmbătrâni mai repede dacă tatăl lor a fumat în timpul pubertății, potrivit unui studiu prezentat la Congresul Societății Europene de Pneumologie (ERS) desfășurat la Amsterdam, Țările de Jos.

Oamenii pot îmbătrâni mai repede dacă tatăl lor a fumat în timpul pubertății. Cercetătorii au descoperit semne de îmbătrânire biologică accelerată, în raport cu vârsta cronologică, la persoanele ai căror tați au început să fumeze la 15 ani sau mai devreme. Ei susțin că fumatul în pubertate le-ar putea produce daune celulelor spermatice aflate în dezvoltare, daune ce le pot fi transmise urmașilor.

• O hartă 3D masivă cu 47 de milioane de galaxii ar putea descifra secretul energiei întunecate
• De ce unii oameni iau totul prea în serios și simt că ceilalți sunt împotriva lor

Specialiștii fac apel la intensificarea eforturilor de prevenire a consumului de tutun în rândul adolescenților, nu doar pentru a proteja generația actuală, ci și pe cele viitoare.

Studiul a fost prezentat de dr. Juan Pablo López-Cervantes, de la Universitatea din Bergen (Norvegia). „Grupul nostru de cercetare a arătat anterior că fumatul în pubertate îi poate afecta nu doar pe cei care fumează, ci și pe copiii lor. În acest nou studiu, am vrut să aflăm dacă fumatul părinților în adolescență influențează și ritmul de îmbătrânire biologică al generațiilor următoare”, a explicat el.

Oamenii pot îmbătrâni mai repede dacă tatăl lor a fumat în timpul pubertății, au aflat cercetătorii

Pentru măsurători, oamenii de știință au folosit un instrument consacrat în domeniu, numit „ceasuri epigenetice”. Odată cu înaintarea în vârstă, pe ADN-ul celulelor noastre se acumulează molecule suplimentare. Acestea nu modifică structura codului genetic, dar influențează modul în care se exprimă genele. Astfel de schimbări epigenetice nu sunt doar markeri ai îmbătrânirii, ci și factori asociați unor boli specifice vârstei înaintate, precum cancerul sau demența.

Cercetarea a inclus 892 de persoane cu vârste cuprinse între 7 și 50 de ani (vârsta medie fiind de 28 de ani), participante la studiul RHINESSA, care au oferit probe de sânge pentru testare. Acestea au fost analizate pentru modificări epigenetice, iar apoi s-au aplicat trei scoruri diferite de îmbătrânire biologică. Participanții au răspuns și la întrebări despre istoricul de fumat al lor și al părinților.

Rezultatele au arătat că persoanele ai căror tați au început să fumeze în pubertate prezentau, în medie, o vârstă biologică mai mare cu 9-12 luni față de cea cronologică. După ajustarea rezultatelor în funcție de faptul că participanții înșiși fumaseră sau nu, diferența a crescut la 14-15 luni.

În cazul celor ai căror tați au început să fumeze mai târziu, s-a observat doar o creștere minoră a vârstei biologice. Nu s-a identificat un tipar clar de accelerare a îmbătrânirii biologice la persoanele ale căror mame fumaseră înainte de sarcină.

Un impact care încă nu este cunoscut pe deplin

„Această îmbătrânire biologică accelerată este importantă pentru că a fost asociată cu un risc crescut de boli precum cancerul, artrita sau demența. Rezultatele noastre sugerează că băieții care fumează în pubertate le pot produce, fără să știe, daune copiilor pe care îi vor avea ulterior”, afirmă dr. López-Cervantes, citat de Medical Xpress.

„Încă nu știm exact de ce fumatul în pubertate se leagă de o îmbătrânire mai rapidă, dar credem că atunci când tații încep să fumeze la această vârstă, materialul epigenetic al spermatozoizilor poate fi modificat, iar aceste schimbări li se pot transmite generațiilor următoare. Chiar dacă suntem abia la începutul cercetărilor, credem că aceste rezultate sunt extrem de relevante pentru adolescenții care fumează sau consumă alte produse cu nicotină. Prevenirea consumului de tutun în rândul tinerilor ar trebui să fie o prioritate pentru factorii de decizie, cu beneficii nu doar pentru prezent, ci și pentru viitor”, adaugă el.

„Știm cu toții că fumatul cauzează boli precum astmul, BPOC și cancerul. Ceea ce începem să descoperim este că efectele fumatului pot persista dincolo de o singură generație. Studiul sugerează că băieții care încep să fumeze la 15 ani sau mai devreme le pot transmite aceste daune copiilor lor, chiar și după mulți ani”, subliniază dr. Stamatoula Tsikrika, președinta grupului de experți al ERS privind controlul tutunului și educația pentru sănătate, care nu a fost implicată în studiu.

Ea atrage atenția și asupra altui fenomen: „Chiar dacă rata fumatului la adolescenți pare să scadă, utilizarea țigărilor electronice este în creștere, iar impactul pe termen lung al vapingului asupra copiilor și adolescenților nu este încă bine înțeles. Acest studiu este încă un semnal de alarmă privind necesitatea de a-i proteja pe copii și pe adolescenți de dependența de nicotină, de fumat și de vaping.”

Vă recomandăm să citiți și:

Scanările cerebrale dezvăluie când te vei răzgândi chiar înainte să o faci

Când mâncarea schimbă efectele medicamentelor: de la sucuri de fructe la interacțiuni ascunse

Legătura dintre insomnie și îmbătrânirea accelerată a creierului

Oamenii de știință ar fi descoperit în sfârșit un leac universal pentru gripă