De la bretonul rigid al lui Keir Starmer până la buclele aurii și perfect lăcuite ale reprezentanților mișcării Maga, părul politicienilor pare să spună mai multe despre ei decât orice slogan. În condițiile în care imaginea înseamnă, de fapt, totul, podoaba capilară a devenit o formă subtilă de comunicare politică sau un semn al puterii, al disciplinei sau al spectacolului mediatic.
Conceptul de „hair certainty” („siguranța părului”) a fost inventat de scriitorul Simon Doonan înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2016. El descria atunci „părul prezidențial” ca fiind cel care „este exact ceea ce pare, adică fără iluzii, fără artificii greco-romane. Poate fi rar, dezordonat sau plin de mătreață, dar trebuie să aibă acea siguranță.”
În 2016, Doonan considera coafura lui Donald Trump (celebrul vârtej auriu asemănat cu „un știulete de porumb în descompunere”) drept „neprezidențială”.
Astăzi, recunoaște că a greșit, potrivit The Guardian.
„Am realizat că siguranța lui stă în estetica anilor ’50: pompadour-ul lui Elvis, părul lui Johnny Hallyday. E teatral, ostentativ, un păr de showbiz. Am crezut că nu va prinde la Washington, dar… iată că a prins.”
Prin contrast, părul lui Keir Starmer este descris drept „banal, rigid, fără personalitate”. Diferența s-a văzut clar la conferința comună din Londra, unde cei doi lideri au semnat un acord de cooperare în domeniul tehnologic: coafura imobilă a lui Starmer versus valul blond al lui Trump, „o structură complexă, între un Mr Whippy și o rață în zbor”.
Istoricul Rachael Gibson, cunoscută online drept The Hair Historian, explică de ce astfel de detalii contează: „Puține părți ale corpului spun atâtea despre cine suntem. Părul reflectă statutul, religia, identitatea. Încă din vremea lui Ludovic al XIV-lea, oamenii și-au modelat părul pentru a transmite un mesaj.”
Astfel, pentru bărbații aflați la putere, părul rămâne un simbol al vitalității și autorității.
„Un cap sănătos de păr sugerează că ești puternic, viril, în formă, exact ce așteptăm de la un lider”, spune Gibson.
Pete Hegseth, noul secretar american al apărării, ilustrează perfect această idee: tunsoarea lui rigidă și lucioasă, mereu neschimbată, e o declarație despre disciplină și control.
„Părul e un instrument de comunicare nonverbală. Chiar și atunci când e dezordonat, dacă pare intenționat, creează încredere”, afirmă Lauren A. Rothman, consultantă de imagine la Washington.
Doonan observă că „siguranța părului” este în special un fenomen american, dar influența mediilor sociale îl universalizează.
„Trăim într-o lume în care totul a devenit despre păr”, spune el.
Iar dacă unii politicieni mizează pe coafuri impecabile, alții (de la Boris Johnson la Nigel Farage) demonstrează că, uneori, haosul capilar poate fi o strategie în sine.
Cele mai mari incendii din istorie: cinci tragedii care au schimbat lumea
Posedarea: între credință, știință și istorie
Wafaa Bilal, 30 de zile sub focul virtual. Când arta devine tortură online
Marele filosof al secolului XX care a răsturnat teoriile lui Aristotel, Descartes şi Kant