Cum ar putea aplicațiile de fitness să facă mai mult rău decât bine

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aplicațiile de fitness care monitorizează caloriile, numărul de pași și stabilesc obiective imposibil de atins ar putea face mai mult rău decât bine, avertizează cercetătorii de la University College London.

Unii utilizatori au remarcat sentimente de rușine, dezamăgire și demotivare atunci când nu și-au atins obiectivele de sănătate, ajungând chiar să renunțe la comportamente sănătoase.

„Atunci când sănătatea se reduce la numărarea caloriilor și la obiectivele de pași, oamenii pot deveni demotivați, rușinați și deconectați de ceea ce determină cu adevărat o stare de bine durabilă”, a declarat Paulina Bondaronek, autoarea studiului de la UCL, citată de The Independent.

Unii oameni s-au simțit copleșiți de aplicații

Cercetătorii au folosit inteligența artificială pentru a analiza 58.881 de postări pe platforma X referitoare la cele mai profitabile cinci aplicații de fitness, începând cu martie 2022. Printre acestea se numărau MyFitnessPal, Strava, Weight Watchers, Workouts by Muscle Booster și FitCoach.

Studiul, publicat în British Journal of Health Psychology, a identificat mai multe teme negative. Utilizatorii au raportat provocări legate de cuantificarea dietei și a activității fizice, complexitatea monitorizării caloriilor prin algoritmi simplificați excesiv și reacții emoționale negative la notificările aplicațiilor.

Unii utilizatori s-au simțit copleșiți de aplicații și au remarcat sentimente de rușine și dezamăgire care i-au determinat să renunțe nu doar la aplicații, ci și la comportamente sănătoase.

O postare pe X spunea: „Tocmai am primit o notificare de la MyFitnessPal care îmi amintește să înregistrez cina de astăzi, dar nu vreau să o fac pentru că mi-e rușine că tocmai am mâncat Dominos”.

„Unii oameni doresc responsabilitate, motivație și satisfacție”

Un alt utilizator a scris: „Cât de dezamăgitor este când te antrenezi intens la sală și folosești MyFitnessPal o zi întreagă și nu se vede nicio diferență… mă întorc la a mânca Lotus Biscoff direct din borcan”.

Dr. Darren Player, lector în bioinginerie musculo-scheletică la UCL și antrenor personal, a subliniat că numărarea caloriilor și a pașilor nu sunt metode adecvate de măsurare a activității fizice și a sănătății în general. El nu crede însă că aplicațiile de fitness sunt în mod inerent rele.

„Aspectele psihologice depind de personalitate. Unii oameni doresc responsabilitate, motivație și satisfacție din interacțiunea cu colegii pe aplicații de acest gen. Alții consideră că acest tip de interacțiune este demotivant”, a declarat dr. Player.

Matt Roberts, antrenor personal al celor bogați și faimoși, a declarat că aplicațiile de fitness pot fi „extrem de pozitive” dacă sunt utilizate cu „mentalitatea potrivită”.

„Pentru unii, competiția cu colegii poate fi descurajantă, mai ales la început, dar asta nu ar trebui să diminueze faptul că majoritatea utilizatorilor obțin beneficii reale și durabile din observarea progresului lor. Scopul este de a utiliza datele pentru autoîmbunătățire, nu pentru autoevaluare”, a adăugat el.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că aplicațiile comerciale de fitness nu folosesc abordări „bazate pe dovezi sau teorii” pentru a susține schimbări sănătoase și pot oferi oamenilor obiective „greu de atins”.

Este nevoie de aplicații care să acorde prioritate bunăstării în detrimentul obiectivelor cantitative.

„Aplicațiile de fitness rămân unele dintre cele mai profitabile și descărcate instrumente de sănătate la nivel global. Deși pot fi benefice pentru sănătate, s-a acordat mult mai puțină atenție potențialelor lor dezavantaje”, a precizat Paulina Bondaronek.