„Mumii de dinozauri” excepțional de bine conservate dezvăluie primele copite de reptilă cunoscute

În urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani, un grup de dinozauri erbivori a pierit în urma unei secete severe, la doar câteva ore sau zile înainte ca ploile torențiale să revină. Ironia sorții este că aceste creaturi au fost atât de bine conservate încât ne oferă astăzi unele dintre cele mai spectaculoase „mumii” de dinozauri descoperite vreodată. Iar aceste mumii ne dezvăluie primele copite de reptilă.

Rămășițele îi aparțin speciei Edmontosaurus annectens, dinozauri cu cioc de rață care cutreierau America de Nord asemenea bivolilor preistorici. Fosilele lor sunt printre cele mai frecvent întâlnite și mai bine conservate, iar o nouă cercetare condusă de Universitatea din Chicago (SUA) dezvăluie detalii fascinante despre aceste animale.

• Un nou studiu sugerează că oamenii arhaici erau vânători pretențioși
• Fosilele de Anaconda arată de ce sunt acești șerpi atât de mari

Zona descoperirii, supranumită „mummy zone”, este o regiune de 10 kilometri din statul Wyoming cu condiții excepționale de conservare. Aici, paleontologii au analizat mai multe exemplare mumificate, dintre care două s-au dovedit uimitoare.

„Mumiile de dinozauri” dezvăluie detalii fascinante, cum ar fi primele copite de reptilă cunoscute

Primul specimen, un juvenil de aproximativ doi ani, este primul dinozaur de mari dimensiuni păstrat cu întreg conturul său corporal, inclusiv o creastă de țesut moale care se întindea de-a lungul gâtului și spatelui. Al doilea, un adult tânăr de cinci până la opt ani, are o linie completă de spini pe spate, de la șolduri până la vârful cozii, o caracteristică observată anterior doar fragmentar.

Cea mai spectaculoasă descoperire, însă, sunt primele copite de reptilă: degetele picioarelor din spate sunt acoperite de copite, prima dovadă de acest fel la un dinozaur sau la orice reptilă. Aceste copite reprezintă, de asemenea, cel mai vechi exemplu cunoscut de copită din istoria animalelor, datând de 66-69 de milioane de ani.

Analizele cu raze X, scanările CT și microscopia electronică au arătat că aceste „mumii” nu mai păstrează material organic, ci doar straturi de argilă fine de sub un milimetru grosime, formate atunci când noroiul s-a fixat pe o peliculă microbiană care acoperea carcasa în timpul descompunerii.

Cum au ajuns acești dinozauri să fie „mumificați”?

Detaliile pielii, strâns lipită de oase, indică faptul că animalele au rămas expuse la soare ore sau zile înainte să fie îngropate rapid de apele unui potop. Straturile de noroi și trunchiuri de copaci rupți din jurul lor confirmă că inundațiile au acoperit cadavrele în doar câteva ore sau zile, scrie ScienceAlert.

„Durata dintre moarte și îngropare a fost de ordinul unei săptămâni, în decursul aceluiași sezon”, explică cercetătorii.

Aceste descoperiri nu doar că oferă o imagine tulburător de detaliată asupra ultimelor clipe ale dinozaurilor, dar și o fereastră rară către aspectul real al acestor giganți, dincolo de oasele fosilizate.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Un mormânt vechi de 5.000 de ani dezvăluie practicile funerare și comerciale din Epoca Bronzului

Mesajul ascuns de oamenii antici în picturile rupestre din deșertul Arabiei

Gheparzi mumificați perfect, primele mari feline descoperite vreodată mumificate natural

A fost descoperită cea mai veche utilizare a pigmentului albastru. Este veche de mii de ani!