Oamenii care votează trăiesc mai mult. Finlandezii care au votat la alegerile parlamentare din 1999 au avut șanse mai mari să fie încă în viață în decembrie 2020, în comparație cu cei de vârstă similară care au ales să nu voteze.
Rezultatul confirmă observațiile anterioare conform cărora votanții tind să fie mai sănătoși decât cei care nu participă la alegeri, o corelație chiar mai puternică decât cea asociată nivelului de educație. Deși nu se poate spune că votul în sine prelungește viața, studiul ridică întrebări interesante despre legătura dintre implicarea civică și sănătate.
Numeroase cercetări au arătat că participarea la vot, inclusiv la alegerile locale, este asociată cu o stare de sănătate mai bună ulterior. În unele țări, precum SUA, această legătură a fost recunoscută chiar de Asociația Medicală Americană, care promovează accesul echitabil la procesul electoral. În cazul Finlandei, baza extinsă de date demografice a permis o analiză de lungă durată: cercetătorii de la Universitatea din Helsinki au comparat listele electorale din 1999 cu registrele de decese până în 2020.
Au fost incluși în studiu finlandezii de peste 30 de ani din 1999: 72% dintre ei votaseră, rezultând un eșantion de 3,19 milioane de persoane. După aproape 22 de ani, o treime dintre aceștia muriseră, dar cei care nu votaseră erau semnificativ mai numeroși printre decedați. Chiar și după ajustarea pentru vârstă, riscul de deces a fost cu 73% mai mare la bărbații care nu au votat și cu 63% mai mare la femeile care s-au abținut. Așadar, oamenii care votează trăiesc mai mult.
De obicei, un nivel educațional ridicat este corelat cu participarea la vot și cu o stare de sănătate mai bună. Totuși, ajustarea datelor pentru nivelul de educație a redus doar cu câteva procente riscul crescut al celor care nu au votat. Pentru cei fără studii superioare, simplul fapt de a fi votat în 1999 a redus riscul de deces mai mult decât obținerea unei diplome universitare, un gest mai simplu, dar, se pare, mai benefic. Legătura a fost cea mai puternică în rândul bărbaților cu vârste sub 50 de ani și s-a remarcat mai ales în cauze de moarte externă, precum accidentele sau violența.
Desigur, este improbabil ca simpla prezență la vot să fie cauza directă a unei vieți mai lungi. Cel mai probabil, factorii care îi fac pe oameni să voteze se suprapun cu cei care contribuie la o sănătate mai bună și o speranță de viață mai mare. Totuși, cercetarea poate oferi indicii prețioase despre ce trăsături sociale sau psihologice se regăsesc la persoanele mai longevive.
Unii oameni care nu au votat ar fi putut fi împiedicați să participe din cauza bolilor sau a dizabilităților, factori ce cresc natural riscul de deces, însă acest lucru nu pare să explice întreaga diferență observată. Autorii subliniază că votul este o formă de „capital social”, asociat cu beneficii asupra sănătății. Participarea civică stimulează conexiunile sociale, motivația și sentimentul de apartenență, toate cu efecte pozitive asupra longevității, scrie IFL Science.
Cercetătorii sugerează chiar ca medicii să-i întrebe pe pacienți dacă votează, nu pentru a le analiza opțiunile politice, ci pentru că abandonarea obiceiului ar putea fi un semn timpuriu al declinului stării de sănătate.
Deși rezultatele Finlandei nu pot fi extrapolate complet la alte țări, unele locuri fiind chiar periculoase pentru alegători, studiile similare din SUA și Europa confirmă tendința. Așadar, data viitoare când îți lipsește motivația să mergi la urne, poate merită să te gândești că votul nu e doar un gest civic, ci și unul potențial benefic pentru viață.
Studiul este publicat în revista Journal of Epidemiology & Community Health.
Cercetătorii au realizat topul mâncărurilor nesănătoase pentru creier
Fericirea de a fi singur: Cum îi convingi pe ceilalți că ești complet așa cum ești