JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe

Calea Lactee are o vârstă estimată de aproximativ 13,6 miliarde de ani. Formarea ei a început la câteva sute de milioane de ani după Big Bang, iar structura spiralată pe care o vedem azi s-a conturat de-a lungul a miliarde de ani. De aceea, astronomii au fost profund surprinși când au analizat o imagine realizată cu Telescopul James Webb (JWST) și au descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee care era bine formată la doar 1,5 miliarde de ani după Big Bang.

O galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee era deja formată la doar 1,5 miliarde de ani după Big Bang. Obiectul a fost identificat de Rashi Jain și Yogesh Wadadekar, de la National Centre for Radio Astrophysics, Tata Institute of Fundamental Research (NCRA-TIFR), din India, folosind datele JWST.

• Vocea interioară: ce spun studiile despre autocritica care ne sabotează?
• Femeile sunt mai intuitive decât bărbații? Ce spun studiile despre cum citim emoțiile

Ei au numit galaxia Alaknanda, după unul dintre izvoarele fluviului Gange. Coincidența este cu atât mai frumoasă cu cât Mandakini, celălalt izvor, este și numele în hindi pentru Calea Lactee.

Cum se formează galaxiile?

Formarea galaxiilor timpurii este, în mod normal, haotică. Multe dintre primele galaxii observate sunt doar aglomerări neregulate de gaz și stele. Totuși, în ultimii ani au apărut dovezi ale unor galaxii surprinzător de ordonate în perioade în care nu ar fi trebuit să existe asemenea structuri. Iar Alaknanda pare foarte evoluată: are două brațe spiralate clare, un nucleu rotund și o întindere de aproximativ 30.000 de ani-lumină. Este mai mică decât Calea Lactee, care măsoară 100.000 de ani-lumină, dar rămâne impresionantă pentru o galaxie atât de timpurie, punctează IFL Science.

„Alaknanda are maturitatea structurală pe care o vedem de obicei la galaxii cu miliarde de ani mai bătrâne. Descoperirea unui disc spiralat atât de bine organizat la această epocă arată că procesele fizice responsabile de formarea galaxiilor, adică acumularea de gaz, stabilizarea discului și probabil apariția undelor de densitate spiralate, pot funcționa mult mai eficient decât ne spun modelele actuale. Suntem nevoiți să ne reevaluăm cadrul teoretic”, a declarat Jain, autorul principal al studiului.

Cum arată această galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee?

Echipa estimează că Alaknanda are o masă stelară echivalentă cu aproximativ 16 miliarde de sori, adică între o jumătate și o șesime din masa estimată a Căii Lactee. În plus, galaxia trece printr-o fază intensă de formare stelară: produce stele de peste 20 de ori mai rapid decât galaxia noastră, aproximativ 63 de mase solare în fiecare an. Modelele sugerează că jumătate dintre stelele sale s-au format în ultimii 200 de milioane de ani.

„Alaknanda arată că Universul timpuriu era capabil de o asamblare galactică mult mai rapidă decât credeam. Cumva, această galaxie a reușit să adune zece miliarde de mase solare și să le organizeze într-un disc spiralat frumos în doar câteva sute de milioane de ani. Este un ritm extraordinar la scara cosmică și ne obligă să regândim modul în care se formează galaxiile”, a adăugat coautorul Wadadekar.

Studiul a fost publicat în Astronomy & Astrophysics.

Vă recomandăm să citiți și:

Noi dovezi găsite de oamenii de știință: De ce au dispărut mamuții de pe Pământ?

Observație fără precedent: Astronomii au detectat o explozie stelară colosală

NASA monitorizează o anomalie ciudată care crește în câmpul magnetic al Pământului

Astronomii s-au înșelat! Descoperirea care contrazice ce s-a crezut despre Sistemul Solar