Noi dovezi găsite de oamenii de știință: De ce au dispărut mamuții de pe Pământ?

Oamenii de știință extind dovezile care susțin ideea că o cometă fragmentată a explodat deasupra Pământului în urmă cu aproape 13.000 de ani. Acest eveniment cosmic ar fi putut juca un rol în extincția mamuților, mastodonților și a multor altor animale mari din Epoca Glaciară, precum și în dispariția bruscă a culturii Clovis din înregistrarea arheologică a Americii de Nord.

Într-un studiu publicat în PLOS One, profesorul emerit de Științe ale Pământului de la UC Santa Barbara, James Kennett, și echipa sa raportează descoperirea de cuarț șocat (granule de nisip alterate de căldură și presiune intense) la trei situri Clovis cheie din Statele Unite: Murray Springs în Arizona, Blackwater Draw în New Mexico și Arlington Canyon în Insulele Channel din California.

• De ce mahmureala este mai greu de suportat odată cu vârsta?
• Cât de sănătos este un pahar de vin în fiecare zi?

„Aceste trei situri au fost situri clasice în descoperirea și documentarea extincțiilor megafaunei din America de Nord și a dispariției culturii Clovis”, a spus Kennett.

Extincția animalelor mari din Epoca Glaciară și pierderea tehnocomplexului Clovis au avut loc în același timp cu debutul Dryasului Recent, o perioadă bruscă de răcire care a întrerupt încălzirea treptată a planetei după Ultima Perioadă Glaciară. Această revenire neobișnuită la condiții aproape de era glaciară a durat aproximativ o mie de ani.

Oamenii de știință au sugerat mai multe cauze posibile pentru această schimbare climatică dramatică. Kennett și colegii săi propun că o cometă fragmentată a explodat în atmosferă, eliberând căldură intensă și unde de șoc pe întreaga planetă, scrie SciTechDaily.

O perioadă bruscă de răcire

„Cu alte cuvinte, s-a dezlănțuit iadul”, a spus Kennett. Conform ipotezei impactului Dryasul, exploziile au fost responsabile pentru arderile pe scară largă și fumul și funinginea rezultate, pe lângă praful care a blocat soarele, ducând la o „iarnă de impact”. Topirea rapidă a calotelor de gheață ar fi putut contribui la răcirea suplimentară a zonelor de impact. Șocul impactului în sine, urmat de condițiile dure de după aceea, ar fi putut contribui la dispariția megafaunei atât în America de Nord, cât și în America de Sud și la dispariția culturii Clovis, conform ipotezei.

În ultimele două decenii, Kennett și ceilalți susținători ai acestei ipoteze au adunat dovezi care o sprijină din ce în ce mai mult, inclusiv un strat de „covor negru” în sedimente în multe situri din America de Nord și Europa — indicativ al arderilor pe scară largă.

În plus, au descoperit o listă în creștere de indicatori ai impactului, care includ concentrații neobișnuit de mari de minerale rare care sunt comune în comete, cum ar fi platina și iridiul, și formațiuni minerale care indică temperaturi și presiuni extrem de ridicate, cum ar fi nanodiamantele și metalele și mineralele care s-au topit, răcit și întărit din nou, inclusiv sferule metalice și sticlă topită.

„S-a dezlănțuit iadul”

Datorită progreselor tehnologice, echipa se concentrează asupra unui alt indicator proxy considerat primordial dovezilor de impact cosmic: cuarțul șocat — granule de nisip care prezintă deformări din cauza căldurii și temperaturii extreme. În eșantioanele din cele trei situri arheologice nord-americane — Murray Springs, Blackwater Draw și Arlington Canyon — cercetătorii au identificat granule de cuarț cu fisuri revelatoare, unele umplute cu silice topită.

Ei au folosit o varietate de tehnici, inclusiv microscopia electronică și catodoluminescența, pentru a confirma că granulele de cuarț au fost șocate la temperaturi și presiuni extrem de ridicate, mult peste ceea ce ar fi putut fi realizat prin vulcanism sau activitate umană antică.

Prezența cuarțului șocat este deosebit de importantă în absența craterelor. Deși dovezile acceptate pentru impactul cosmic se bazează în mare măsură pe fisurile paralele din cuarțul găsit la cratere, varietatea de direcții, presiuni și temperaturi care apar în jurul exploziilor atmosferice ar duce la variații ale tiparelor de șoc din cuarț.

Adăugată la ceilalți indicatori proxy de impact găsiți în același strat de sediment — covor negru bogat în carbon, nanodiamante, sferule de impact — și găsite la trei situri arheologice cheie, descoperirea acestor granule de cuarț șocat „susține un impact cosmic ca factor major care a contribuit la extincțiile megafaunei și la prăbușirea tehnocomplexului Clovis la debutul Dryasului Recente”, potrivit echipei.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O nouă descendență de mamuți tropicali a fost descoperită în Mexic

O firmă americană de biotehnologie încearcă să readucă la viață mamuții lânoși

O tabără din era glaciară a oferit cele mai timpurii dovezi pentru vânătoarea de mamuți în Mexic

Mamuţii lânoşi au putut fi ”readuşi la viaţă” într-un experiment inedit