V-ați gândit sau ați conștientizat vreodată că vă plac sensurile giratorii? Ați simțit vreun sentiment eliberator, un fel de relaxare aparent inexplicabilă, în momentul în care, într-un mijloc de transport fiind, ați traversat un sens giratoriu? Oare înseamnă ceva sau este pur și simplu o senzație provocată de o banală mișcare circulară a vehiculului? Poate părea un detaliu minor, dar corpul și mintea reacționează adesea la astfel de micro-experiențe urbane într-un mod surprinzător de profund. În ultimii ani, psihologia spațiului, o ramură care studiază modul în care mediul construit influențează emoțiile, a început să explice de ce anumite structuri aparent neutre pot trezi în noi senzații plăcute, calmante sau chiar nostalgice.
Mișcarea circulară și traseele curbe sunt percepute de creier ca fiind mai fluide și mai ușor de anticipat decât opririle bruște sau schimbările de direcție în unghi drept. Deși nu există cercetări dedicate strict sensurilor giratorii ca spații relaxante, studiile din psihologia mediului arată că formele curbe și liniile continue sunt asociate cu un sentiment mai mare de confort și siguranță, comparativ cu structurile angulare sau fragmentate.
Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences arată că oamenii preferă formele curbe în arhitectură și le percep ca fiind mai plăcute și mai puțin amenințătoare, ceea ce demonstrează că formele rotunjite activează circuite asociate plăcerii și relaxării, în timp ce colțurile ascuțite pot activa mecanisme primitive de vigilență. În plus, studiile din domeniul psihologiei mediului arată că un mediu care oferă flux, continuitate și previzibilitate reduce încărcarea cognitivă, ceea ce contribuie la relaxare. Prin urmare, lucrarea arată, de asemenea, că pe un traseu care are o logică fluentă, fără întreruperi bruște, oamenii se orientează mai ușor și se simt mai puțin stresați.
Sensurile giratorii sunt, prin definiție, spații în care traficul curge, chiar și atunci când este intens. Ritmul lor oferă un moment scurt în care totul pare să se miște în aceeași direcție, într-o formă ordonată. Pentru un observator din interiorul mașinii sau al autobuzului, această dinamică poate genera o senzație subtilă de eliberare: nu faci nimic, doar ești purtat, în mod organizat, într-o direcție predictibilă.
Psihologii vorbesc adesea despre „spațiile liminale”, locurile de trecere, în care nu ești încă acolo unde ai plecat, dar nici nu ai ajuns la destinație. Lifturile, gările, pasarelele, chiar și intrările în tuneluri sunt astfel de zone în care corpul percepe tranziția. Sensurile giratorii sunt, la rândul lor, spații liminale. Nu rămâi niciodată în ele, ci doar le traversezi. Iar această trecere rapidă printr-un spațiu dedicat exclusiv mișcării creează, pentru unii oameni, o scurtă pauză mintală în ritmul orașului.
Unii cercetători ai mobilității urbane afirmă că oamenii își găsesc adesea momentele de reflecție sau detensionare în astfel de fragmente de drum. Faptul că îți plac sensurile giratorii poate însemna, simplu, că mintea ta reacționează bine la aceste micro-ritualuri ale trecerii.
În multe culturi antice, cercul a avut un rol simbolic, fiind asociat cu protecția, coeziunea și continuitatea. Focurile tribale erau plasate în cerc, dansurile ritualice aveau structură circulară, așezările antice respectau adesea aceeași logică. Neuropsihologii susțin că oamenii sunt atrași instinctiv de structurile simetrice, pentru că acestea reduc efortul cognitiv de orientare. Un sens giratoriu, privit de sus, este cea mai simplă formă de organizare a traseelor într-o intersecție: totul converge către un centru, apoi totul se redistribuie. Iar această coerență geometrică poate genera, chiar și pentru o fracțiune de secundă, confort mental.
Dacă îți plac sensurile giratorii, este posibil să ai o afinitate pentru ordinea discretă, pentru armonia geometriei urbane, pentru predictibilitate. Creierul tău funcționează bine acolo unde există o logică clară a spațiului.
Mai multe rapoarte internaţionale de siguranţă rutieră, printre care ghidurile oficiale ale autorităţilor din transport, arată că transformarea intersecţiilor convenţionale în sensuri giratorii contribuie la reducerea semnificativă a accidentelor grave. Motivul principal este acela că sensurile giratorii obligă şoferii să încetinească, elimină posibilitatea coliziunilor frontale şi convertesc intersecţia într-un flux continuu, predictibil şi mai sigur. Iar în plan psihologic, siguranța percepută este uneori mai importantă decât siguranța reală. Chiar dacă nu cunoști datele tehnice, corpul simte ritmul regulat al mișcării, absența opririlor bruște, reducerea riscului. Toate acestea pot crea o stare de relaxare.
Unii psihologi văd în preferința pentru mișcările circulare o asociere simbolică, și anume ideea de progres, dar nu unul violent sau abrupt, ci un progres fluid, în spiral, însă aceasta este o interpretare psihologică, nu o concluzie științifică. Cercul poate semăna cu un ritual de reorientare, un reminder că înainte nu se merge întotdeauna în linie dreaptă. Uneori evoluția are forma unui ocol plăcut. Și, din nou, dacă simți o bucurie discretă când treci printr-un sens giratoriu, este posibil să rezonezi cu această metaforă inconștientă. Să te liniștească ideea de continuitate, de „înainte”, chiar și atunci când traseul face o buclă.
Până la urmă, senzația aceasta interesantă pe care o percepi nu este chiar o întâmplare. Este un mic limbaj al corpului în dialog cu orașul, un exemplu de cum arhitectura urbană și psihologia noastră se întâlnesc. Mișcarea circulară, ordinea geometrică, ritmul fluid, siguranța percepută și simbolismul antic al cercului lucrează împreună pentru a crea o micro-senzație de bine. Iar orașele, oricât de reci și impersonale ar părea, ne influențează profund emoțiile, dovadă fiind că, iată, până și o simplă buclă de asfalt poate fi o surprinzătoare sursă de calm.
Deci, dacă îți plac sensurile giratorii, să știi: corpul și mintea ta îți transmit ceva. Ceva în tine rezonează cu mișcarea, cu ordinea, cu tranziția. Și poate că, fără să îți dai seama, aceste micro-secunde de rotire te ajută să găsești puțin echilibru într-o lume care rareori stă pe loc.
Surse:
https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.1301227110
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6585942/
https://en.wikipedia.org/wiki/Processing_fluency_theory_of_aesthetic_pleasure
Tot mai multe femei apelează la congelarea ovocitelor. Dar ce înseamnă asta?
Test de cultură generală. Ce înseamnă Top Secret?