Există o planetă uriașă nedescoperită la marginea Sistemului Solar? Ideea unei Planete 9 este mai veche decât descoperirea lui Pluto în 1930.
Inițial, astronomii au propus-o pentru a explica anomaliile din orbita lui Uranus. Deși acel mister a fost rezolvat în anii ’90 prin recalcularea masei lui Neptun, o nouă ipoteză privind existența unei Planete 9 a fost lansată în 2016 de astronomii Konstantin Batygin și Mike Brown de la Caltech.
Teoria lor se bazează pe Centura Kuiper, un inel uriaș de planete pitice și asteroizi de dincolo de Neptun. Multe dintre aceste obiecte transneptuniene au orbite neobișnuite și rătăcitoare.
Batygin și Brown au argumentat că o forță gravitațională masivă trebuie să le influențeze traiectoria, sugerând prezența unei planete de câteva ori mai mari decât Pământul. Deși inițial sceptică, comunitatea științifică a acumulat tot mai multe dovezi privind orbitele eratice ale acestor corpuri.
Dacă Planeta 9 există, de ce nu a fost găsită? Unii astronomi contestă volumul de date orbitale, în timp ce alții propun explicații alternative, cum ar fi un inel de resturi cosmice sau o gaură neagră microscopică. Problema majoră este că periferia Sistemului Solar nu a fost observată suficient de mult timp.
De exemplu, obiectul 2017 OF201 are o perioadă orbitală de 24.000 de ani, fiind nevoie de câteva orbite complete pentru a detecta modificări gravitaționale subtile.
În plus, cele mai recente descoperiri pun în dificultate ipoteza inițială. Telescopul Subaru din Hawaii a identificat recent obiectul 2023 KQ14, clasificat drept sednoid. Acest corp ceresc își petrece majoritatea timpului la distanțe uriașe de Soare, într-o regiune unde influența gravitațională a lui Neptun este nulă.
Punctul cel mai apropiat de Soare al obiectului 2023 KQ14 este la 71 UA (unități astronomice), iar cel mai îndepărtat la 433 UA. Deși are o orbită extrem de eliptică, traiectoria sa este mult mai stabilă decât cea a altor obiecte similare. Această stabilitate sugerează că niciun corp masiv nu îi perturbă drumul.
Dacă Planeta 9 ar exista în zona presupusă inițial, orbita acestui sednoid ar fi trebuit să fie mult mai haotică. Prin urmare, dacă această planetă este reală, ea ar trebui să se afle mult mai departe decât se estimase, probabil la peste 500 UA distanță de Soare. Faptul că 2023 KQ14 este deja al patrulea sednoid descoperit care prezintă o orbită stabilă consolidează această concluzie.
Abilitatea noastră de a confirma existența acestei planete este limitată de tehnologia actuală. Pe baza vitezei sondei New Horizons a NASA, unei nave spațiale i-ar lua în jur de 118 ani doar pentru a călători până în zona în care s-ar putea ascunde planeta.
Prin urmare, astronomii vor continua să depindă de telescoapele terestre și spațiale. Pe măsură ce capacitățile de observare devin tot mai avansate, noi asteroizi și obiecte îndepărtate vor fi detectate, oferind treptat indicii clare despre secretele de la marginea sistemului planetar, scrie ScienceDaily.
Detalii despre „Planeta Nouă”, care i-ar putea lua locul lui Pluto în Sistemul Solar
O nouă planetă a fost descoperită în Sistemul Solar
Este Pluto o planetă? O nouă lucrare aduce un nou suflu în această dezbatere
O nouă planetă studiată cu Telescopul Webb nu seamănă cu nimic cunoscut în Sistemul Solar