Inflația reprezintă creșterea generalizată a prețurilor în timp și este măsurată în Marea Britanie de Office for National Statistics (ONS). Pentru principalul său indicator, instituția urmărește prețurile a circa 700 de bunuri și servicii incluse într-un „coș” reprezentativ.
Un bun care costa 100 lire anul trecut costă acum 103,60 lire. Nivelul este ușor inferior celui din septembrie (3,8%), ceea ce arată o încetinire a creșterii prețurilor, nu o stagnare. Stabilizarea ar necesita o inflație de 0%, iar scăderea prețurilor ar implica deflație, potrivit The Guardian.
Inflația reduce puterea de cumpărare și influențează politica monetară, deoarece Bank of England urmărește menținerea unei rate de aproximativ 2%. Atunci când inflația este ridicată, banca tinde să majoreze dobânzile pentru a tempera cheltuielile; când inflația scade, dobânzile pot fi reduse, cu efecte asupra costurilor ipotecilor și randamentelor conturilor de economii.
Pentru a face față presiunilor asupra bugetului, consumatorii pot apela la strategii pragmatice care reduc impactul inflației asupra cheltuielilor zilnice și economiilor.
Inflația oficială nu reflectă neapărat realitatea fiecărei gospodării. ONS pune la dispoziție un calculator al inflației personale, care analizează elemente precum chiria sau rata ipotecară, costurile alimentare, energia, transportul și cheltuielile de timp liber. Diferențele în structura cheltuielilor pot însemna că o familie resimte o rată a inflației mult mai mare decât media națională. Identificarea zonelor cu cea mai rapidă creștere a prețurilor poate ajuta la ajustarea bugetului.
Prețurile alimentelor au crescut mai rapid decât inflația generală, situându-se la 4,7% în perioada recentă. Trecerea la supermarketuri low-cost reduce factura lunară. Cardurile de fidelitate oferă, în multe cazuri, acces la prețuri reduse și promoții exclusive. Stabilirea unui buget, utilizarea listelor de cumpărături și orientarea către mărcile proprii rămân metode eficiente de limitare a costurilor
Chiar dacă facturile la energie s-au redus față de vârful din 2023, nivelurile actuale sunt încă ridicate. Tarifele fixe pot proteja consumatorii de oscilațiile viitoare ale prețurilor, unele oferte fiind cu până la 188 lire mai avantajoase decât plafonul oficial care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Măsuri precum izolarea locuinței, utilizarea eficientă a aparatelor și reducerea consumului neesențial contribuie suplimentar la scăderea facturilor.
Inflația erodează valoarea reală a economiilor, însă circa jumătate dintre conturile de economii de pe piață depășesc în prezent rata de 3,6%. Băncile online oferă cele mai competitive dobânzi, iar depozitele pe termen scurt permit limite de depunere semnificative. Mutarea economiilor într-un cont cu dobândă superioară este o măsură directă de protecție financiară.
Investițiile pot oferi randamente superioare economisirii tradiționale, deși presupun risc. Diversificarea, între acțiuni, obligațiuni și proprietăți, precum și contribuțiile regulate pot ajuta portofoliul să depășească inflația. Titlurile de stat indexate și aurul reprezintă opțiuni utilizate frecvent pentru protecția împotriva creșterii prețurilor.
Monitorizarea atentă a cheltuielilor, planificarea bugetară și adoptarea unor practici financiare prudente pot atenua presiunea inflaționistă. Adaptabilitatea rămâne esențială pentru menținerea stabilității financiare.
Banii în cuplu: cum discuți, cum planifici și cum eviți tensiunile?
Cel mai nou tip de înșelătorie: O femeie i-a trimis bani unui „astronaut blocat în spațiu”
Vacanță în străinătate? Cum să-ți gestionezi banii inteligent și să eviți taxele inutile