Home » Natură » Cum a condus interacțiunea umană la scăderea agresivității urșilor?

Cum a condus interacțiunea umană la scăderea agresivității urșilor?

Cum a condus interacțiunea umană la scăderea agresivității urșilor?
Foto: Bruno D'Amicis/Molecular Biology and Evolution
Publicat: 16.12.2025

Un nou studiu arată că urșii din Italia care trăiesc în zone cu numeroase așezări umane au evoluat, devenind mai mici și mai puțin agresivi. Ce anume a condus la scăderea agresivității urșilor?

De-a lungul timpului, oamenii au modelat profund mediile în care trăiesc, afectând drastic ecosistemele și biodiversitatea. Schimbarea habitatelor și exploatarea excesivă se numără printre activitățile umane cu cel mai mare impact asupra faunei sălbatice, ducând adesea la scăderi ale populațiilor și la modificarea presiunilor selective, ceea ce influențează modul în care speciile evoluează.

Ursul brun de Marsica (Ursus arctos marsicanus) reprezintă o populație mică și izolată, prezentă exclusiv în Italia centrală, cu o istorie îndelungată de conviețuire în proximitatea comunităților umane. Cercetările anterioare arată că această populație s-a separat de alți urși bruni europeni în urmă cu 2000-3000 de ani și a rămas complet izolată încă din perioada romană.

„Una dintre principalele cauze ale declinului și izolării a fost probabil defrișarea pădurilor asociată cu extinderea agriculturii și creșterea densității populației umane în Italia centrală”, a declarat autorul principal al studiului, Andrea Benazzo.

Diferențele dintre urșii bruni de Marsica și alți urși bruni europeni

În prezent, urșii bruni de Marsica prezintă diferențe fenotipice notabile față de alte populații de urși bruni. Aceștia au corpuri mai mici, trăsături distincte ale capului și feței și un comportament mai puțin agresiv decât urșii bruni din Europa, America de Nord și Asia.

Cercetătorii s-au concentrat asupra schimbărilor evolutive recente generate de activitățile umane asupra acestei populații izolate și aflate în pericol. Ei au realizat un genom de referință de înaltă calitate, la nivel de cromozomi, pentru ursul brun de Marsica și au resecvențiat genomurile complete ale mai multor indivizi. Aceste date au fost comparate cu genomurile unei populații europene mai numeroase din Slovacia, precum și cu genomuri publicate anterior ale urșilor bruni americani, scrie EurekAlert.

Ce anume a condus la scăderea agresivității urșilor?

Analiza a evidențiat nivelul diversității genomice și a identificat semnale de adaptare specifice acestei populații. Așa cum era de așteptat, urșii bruni de Marsica prezintă o diversitate genetică redusă și un nivel mai ridicat de consangvinizare în comparație cu alte populații.

„Mai interesant însă este faptul că am demonstrat că urșii bruni de Marsica prezintă semnături selective la gene asociate cu o agresivitate redusă”, a adăugat Giulia Fabbri, coautoare a studiului.

Ce anume a condus la scăderea agresivității urșilor? Rezultatele sugerează că selecția variantelor genetice legate de comportament, probabil determinată de eliminarea de către oameni a indivizilor mai agresivi, a dus la apariția unei populații mult mai pașnice. Studiul ilustrează modul în care pătrunderea oamenilor în habitatele naturale a provocat declin demografic și eroziune genomică, crescând riscul de dispariție, dar, în același timp, a favorizat neintenționat evoluția unei relații mai puțin conflictuale între oameni și urși.

„Implicațiile generale ale rezultatelor noastre sunt clare”, a concluzionat Giorgio Bertorelle, un alt cercetător implicat în studiu: „Interacțiunile dintre oameni și fauna sălbatică sunt adesea periculoase pentru supraviețuirea unei specii, dar pot favoriza și evoluția unor trăsături care reduc conflictul. Acest lucru înseamnă că până și populațiile puternic și negativ influențate de activitățile umane pot păstra variante genetice care nu ar trebui diluate, de exemplu prin repopulare”.

Studiul a fost publicat în revista Molecular Biology and Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care animal nu uită niciodată?

Test de cultură generală. De ce câinilor le place să ascundă lucruri?

O specie necunoscută a fost descoperită la 4.000 de metri adâncime în ocean

Pinguinii mor de foame pe coasta Africii de Sud. Populațiile au scăzut cu 95% în doar 8 ani!

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un medicament inedit dă rezultate promițătoare împotriva cancerului de prostată
Un medicament inedit dă rezultate promițătoare împotriva cancerului de prostată
Ceva din kimchi ar putea ajuta la eliminarea microplasticelor din intestin
Ceva din kimchi ar putea ajuta la eliminarea microplasticelor din intestin
De ce ne place mirosul asfaltului după ploaie?
De ce ne place mirosul asfaltului după ploaie?
Canioanele subacvatice antice ascund secretele celor mai vechi animale de pe Pământ
Canioanele subacvatice antice ascund secretele celor mai vechi animale de pe Pământ
Unde au fost descoperite unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ?
Unde au fost descoperite unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ?
Problemele la motor forțează sonda japoneză Hayabusa2 să-și schimbe planurile
Problemele la motor forțează sonda japoneză Hayabusa2 să-și schimbe planurile
Ce gustare înainte de culcare te-ar putea ajuta să dormi mai bine?
Ce gustare înainte de culcare te-ar putea ajuta să dormi mai bine?
Anthropic a avut cea mai mare listare bursieră din istorie, în timp ce Nvidia a pierdut 35% din valoare
Anthropic a avut cea mai mare listare bursieră din istorie, în timp ce Nvidia a pierdut 35% din valoare
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
Religia care ar putea domina lumea în următorii ani
Religia care ar putea domina lumea în următorii ani
Cât a plătit Ungaria pentru deplasările lui Viktor Orbán între 2015 și 2025?
Cât a plătit Ungaria pentru deplasările lui Viktor Orbán între 2015 și 2025?
FIFA conduce fotbalul mondial, dar cine conduce FIFA?
FIFA conduce fotbalul mondial, dar cine conduce FIFA?
Prea puțini copii din România au parte zilnic de micul dejun, arată Societatea de Științe în Nutriție
Prea puțini copii din România au parte zilnic de micul dejun, arată Societatea de Științe în Nutriție
Oamenii de știință au descoperit limbajul ascuns al psihopaților și nu este cum se așteptau
Oamenii de știință au descoperit limbajul ascuns al psihopaților și nu este cum se așteptau
Căderea Babilonului este învăluită în mister, dar măcar acum știm când s-a petrecut
Căderea Babilonului este învăluită în mister, dar măcar acum știm când s-a petrecut
Nu orice formă de activitate fizică ne protejează creierul, avertizează un studiu
Nu orice formă de activitate fizică ne protejează creierul, avertizează un studiu
Un mic magnet ar putea transforma circuitele cu tranzistori în neuroni artificiali
Un mic magnet ar putea transforma circuitele cu tranzistori în neuroni artificiali
Cum a ajuns George Orwell să prezică lumea supravegherii? Povestea scriitorului care a creat Big Brother (P)
Cum a ajuns George Orwell să prezică lumea supravegherii? Povestea scriitorului care a creat Big Brother (P)