Home » Știință » Cât de monogami sunt oamenii față de alte mamifere? Se pare că undeva între castori și suricate

Cât de monogami sunt oamenii față de alte mamifere? Se pare că undeva între castori și suricate

Cât de monogami sunt oamenii față de alte mamifere? Se pare că undeva între castori și suricate
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 17.12.2025

Cât de monogami sunt oamenii față de alte mamifere? Oamenii sunt, per ansamblu, destul de monogami.

Cât de monogami sunt oamenii? Aceasta nu este o judecată de valoare, ci concluzia unui nou studiu realizat de un cercetător de la Departamentul de Arheologie al Universității Cambridge (Anglia), care plasează Homo sapiens pe un onorabil loc 7 din 35 de specii analizate în funcție de fidelitatea față de un singur partener reproductiv.

În același timp, suntem și neobișnuiți. „Marea majoritate a celorlalte mamifere adoptă o abordare mult mai promiscuă a reproducerii. Aproape toate mamiferele monogame fie trăiesc în unități familiale restrânse, formate doar dintr-un cuplu reproducător și puii lor, fie în grupuri în care doar o singură femelă se reproduce. Oamenii, în schimb, trăiesc în grupuri sociale puternice, în care mai multe femele au copii”, a subliniat antropologul evoluționist Mark Dyble, autorul studiului.

Cât de monogami sunt oamenii față de castori și suricate?

Clasamentul ne situează deasupra suricatelor în privința monogamiei, dar sub câinii sălbatici africani și brebi (castori eurasiatici). Explicația ține de modul în care este măsurată monogamia: proporția de frați care au ambii părinți comuni, în comparație cu cei care au doar unul. „În loc să mă bazez pe inferențe din fosile sau pe comparații culturale ale normelor matrimoniale, m-am concentrat pe măsurarea rezultatului sistemelor de împerechere: proporția relativă de frați ‘buni’ și frați cu un singur părinte comun dintr-o populație”, scrie Dyble.

Logica este simplă: cu cât părinții sunt mai monogami, cu atât crește proporția fraților care au ambii părinți comuni. Totuși, relația nu este liniară. Modelele computerizate folosite de Dyble arată că și abaterile relativ mici de la monogamie produc un număr disproporționat de mare de frați cu un singur părinte comun. De pildă, dacă doar un sfert dintre copii se nasc în afara unui cuplu monogam, aproximativ 40% dintre perechile de frați vor avea ambii părinți comuni; dacă jumătate dintre copii provin din astfel de relații, procentajul scade la circa 15%, scrie IFL Science.

Pentru a evita influența normelor moderne, Dyble a analizat date genetice și etnografice din societăți antice și preindustriale din întreaga lume, de la Europa Epocii Bronzului și Anatolia neolitică până la populații din Tanzania sau Indonezia. Dintre cele 103 populații studiate, doar patru prezentau exclusiv frați cu ambii părinți comuni. Nivelurile estimate de monogamie au variat între 65% și 100%, cu o medie de aproximativ 88%.

Monogamia la mamifere

Raportat la alte mamifere, acest nivel este ridicat. „Ratele de frați ‘buni’ la oameni se suprapun cu cele observate la speciile de mamifere social monogame”, arată Dyble. În comparație, rinocerul negru ajunge la doar 22,2%, iar cimpanzeii, rudele noastre cele mai apropiate, la numai 4,1%.

Diferența ar putea fi explicată de strategii evolutive diferite. „Atât promiscuitatea cimpanzeilor și bonobo, cât și monogamia umană sunt contra-strategii la infanticidul masculin”, a explicat antropologul Kit Opie. La oameni, „un singur mascul investește în urmași și îi protejează”.

Dyble recunoaște limitările studiului: acesta măsoară monogamia reproductivă, nu comportamentul sexual, iar la oameni contracepția și normele culturale pot rupe legătura dintre cele două.

Chiar și așa, concluzia rămâne clară: „Monogamia este tiparul dominant de împerechere al speciei noastre”, dar oamenii manifestă o gamă largă de relații, de la monogamie serială la poligamie stabilă, care duc la un amestec de frați ‘buni’ și frați cu un singur părinte comun.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the Royal Society B Biological Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Gesturile simple care te pot face mai convingător

Consumul zilnic de cafea ar putea avea un efect asupra bolilor psihice, relevă un studiu

Psihologia infidelității: De ce înșală oamenii și ce se întâmplă în cuplu după o trădare?

Ce înseamnă dacă îți plac sensurile giratorii?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine a inventat termenii „UFO” și „extraterestru”? Povestea cuvintelor folosite pentru misterele cerului
Cine a inventat termenii „UFO” și „extraterestru”? Povestea cuvintelor folosite pentru misterele cerului
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
Cercetătorii au descoperit o nouă cauză a hipertensiunii arteriale și o cale de a o trata
De ce au testat oamenii de știință panouri solare colorate? Nu este vorba doar despre aspect!
De ce au testat oamenii de știință panouri solare colorate? Nu este vorba doar despre aspect!
Ce anume îi face pe oameni să nu revină într-un restaurant?
Ce anume îi face pe oameni să nu revină într-un restaurant?
Care este legătura dintre pisici și fericire?
Care este legătura dintre pisici și fericire?
Problemă importantă în sistemele de educație: care este portretul profesorului european?
Problemă importantă în sistemele de educație: care este portretul profesorului european?
Tinerii beau mai puțin, dar cei între 50 și 64 de ani beau tot mai mult
Tinerii beau mai puțin, dar cei între 50 și 64 de ani beau tot mai mult
Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?
Misterul din adâncuri: de ce Marea Neagră este unică în lume și cum o monitorizează cercetătorii?
Primul anunț al săptămânii Nobel: cine a primit Premiul Nobel pentru Medicină 2026
Primul anunț al săptămânii Nobel: cine a primit Premiul Nobel pentru Medicină 2026
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința
Moștenim traumele strămoșilor? Unde se termină știința și începe pseudoștiința
Urmele biologice rămase pe avioane. Cum identifică cercetătorii păsările pentru a preveni accidentele
Urmele biologice rămase pe avioane. Cum identifică cercetătorii păsările pentru a preveni accidentele
Trei cercetători de la OpenAI, concediați pentru gestionarea necorespunzătoare a unor „informații sensibile”. Ce ar fi făcut aceștia?
Trei cercetători de la OpenAI, concediați pentru gestionarea necorespunzătoare a unor „informații sensibile”. Ce ...
Chiar dacă AI-ul este profitabil, majoritatea companiilor nu reușesc să-l scaleze
Chiar dacă AI-ul este profitabil, majoritatea companiilor nu reușesc să-l scaleze
O platformă a aprobat primul serial bazat pe celebra franciză „Fast & Furious”. Când va fi difuzat?
O platformă a aprobat primul serial bazat pe celebra franciză „Fast & Furious”. Când va fi difuzat?
Vaccinarea antigripală începe! Cine poate primi vaccinul compensat sau gratuit?
Vaccinarea antigripală începe! Cine poate primi vaccinul compensat sau gratuit?
Cum schimbă Inteligența Artificială joburile din bănci? Această competență este cea mai căutată!
Cum schimbă Inteligența Artificială joburile din bănci? Această competență este cea mai căutată!
Ce sunt micro-călătoriile, tendința către care se îndreaptă vacanțele?
Ce sunt micro-călătoriile, tendința către care se îndreaptă vacanțele?
Chiar și fără fonduri, echipă de biologi a improvizat un laborator și a făcut o descoperire uriașă
Chiar și fără fonduri, echipă de biologi a improvizat un laborator și a făcut o descoperire uriașă