Știința explică: de ce „noaptea este un sfetnic bun”?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Probabil că, la un moment dat, cineva ți-a spus că „noaptea e un sfetnic bun”. Când ne confruntăm cu o situație dificilă, mersul la culcare și revenirea asupra ei dimineața chiar pare să ne ajute să vedem lucrurile mai limpede, iar acest efect nu este doar un placebo. Există explicații științifice solide pentru care somnul ajută la rezolvarea problemelor.

Știm de mult că somnul este esențial pentru organism, însă pentru mult timp funcțiile sale precise au fost neclare. Chiar și teorii larg acceptate au fost puse sub semnul întrebării de către cercetări recente. Astăzi există numeroase studii despre ce se întâmplă în creier în timpul somnului și despre modurile în care acest proces poate da greș sau, dimpotrivă, poate fi optimizat.

Un lucru este cert: în timp ce dormim, creierul rămâne activ. Visele sunt partea vizibilă a acestui proces, dar în fundal se petrec multe altele. Conform teoriei consolidării active a sistemelor, creierul „redifuzează” amintiri mai vechi în timpul somnului. „Această reactivare a memoriei în timpul somnului are un rol dublu: pe de o parte stabilizează și întărește amintirile fragile, iar pe de altă parte reorganizează și integrează noile amintiri în rețeaua celor pe termen lung”, explică un studiu din 2021.

Noaptea e un sfetnic bun! Ce se întâmplă în creier în timp ce dormim?

De ce se spune că „noaptea e un sfetnic bun”? Pe lângă formarea memoriei de durată, dormitul pare să sprijine și rezolvarea problemelor.

Un studiu din 2018 a sugerat că interacțiunea dintre somnul REM și cel non-REM ne ajută să găsim soluții mai creative. Ipoteza a fost ulterior susținută de experimente. De exemplu, într-un studiu din 2021, participanții au fost antrenați într-un joc de tip puzzle, apoi fie au rămas treji o zi, fie au dormit o noapte. „Somnul a îmbunătățit rezolvarea problemelor, 62% dintre participanții din grupul care a dormit reușind să găsească soluția, în comparație cu 24% din grupul care a rămas treaz”, au scris autorii.

Cercetările anterioare au arătat chiar că acest mecanism poate fi „stimulat”. Participanții au fost expuși la puzzle-uri asociate cu sunete, iar în timpul somnului li s-au redat sunetele legate de problemele nerezolvate. Dimineața, tocmai acele puzzle-uri au fost rezolvate mai ușor, scrie IFL Science.

„Știm că oamenii își consolidează amintirile în timpul somnului, iar acest proces natural poate fi amplificat prin sunete asociate informației respective”, explica autoarea principală a studiului.

Din ce punct somnul nu mai este suficient pentru a găsi soluții la probleme?

Există însă limite. „Indiferent cât de mult dorm, nu voi descoperi brusc ce sunt găurile negre sau un leac pentru o boală rară dacă nu am cunoștințele necesare”, sublinia unul dintre cercetători. Somnul ajută atunci când avem deja toate piesele, dar nu reușim să le potrivim.

Somnul poate îmbunătăți și luarea deciziilor. Un studiu din 2024 a arătat că dormitul înainte de o alegere reduce influența primelor informații primite și permite decizii „mai raționale”.

Chiar și starea dintre veghe și somn, numită hipnagogie, pare să favorizeze creativitatea. Thomas Edison folosea celebrul „test cu lingura” pentru a se trezi exact în acest moment. Un studiu din 2021 a confirmat ideea: „adormirea este un punct optim pentru creativitate”.

Desigur, nu orice problemă poate fi amânată pentru un pui de somn. Totuși, cercetările arată clar că sfatul bunicii de a dormi înainte de a lua o decizie are o bază științifică solidă.

Vă recomandăm să citiți și:

Sucul de portocale este mai benefic pentru corp decât ai fi crezut

Test de cultură generală. De ce lifturile au oglinzi?

Timpul ar putea fi doar o proiecție a creierului, argumentează un profesor de filosofie

Oamenii de știință au descoperit ce ar putea declanșa boala Alzheimer