Există un singur loc pe Pământ unde atât Omul de Neanderthal, cât și oamenii moderni au creat artă rupestră

Oamenii din Paleolitic care trăiau de ambele părți ale Strâmtorii Gibraltar au fost o comunitate creativă, fiind responsabili pentru producerea singurei colecții intercontinentale de artă rupestră din lume.

Contribuțiile la acest ansamblu inegalabil au venit atât de la oamenii moderni, cât și de la neanderthalieni, făcând regiunea dintre Spania și Maroc cu adevărat unică în registrele arheologice.

• Originea antică a herpesului, confirmată de un schelet de acum 2.500 de ani
• Test de cultură generală. Care este diferența dintre Panteon și Partenon?

În ciuda acestui fapt, diferitele situri pictate găsite pe ambele maluri ale strâmtorii rămân în mare parte insuficient studiate și neprotejate, UNESCO neevaluând încă colecția pentru a-i acorda un statut special.

Subliniind importanța regiunii, autorii unui nou studiu solicită mai multe cercetări și dublarea eforturilor de conservare a pereților de stâncă decorați din ambele țări.

Potrivit cercetătorilor, ansamblul combinat „reprezintă întreaga gamă temporală a umanității, de la începuturile artei rupestre până la perioadele istorice, reflectând nu doar înlocuirea grupurilor de vânători-culegători-pescari cu societățile tribale, ci și tranziția de la neanderthal la sapiens pe ambele maluri ale strâmtorii, într-o regiune care a fost ultima fortăreață a poporului Neanderthal.”

Singura colecție intercontinentală de artă rupestră din lume

Dovezile sugerează că unii neanderthalieni ar fi supraviețuit într-un sit numit Peștera lui Gorham din Gibraltar până acum aproximativ 30.500 de ani. Aici arheologii au descoperit prima dovadă a artei rupestre neanderthaliene: gravuri în formă de hașură în roca peșterii.

Mai târziu, oamenii moderni din Epoca Pietrei au produs modele mai avansate, inclusiv reprezentări ale unor ambarcațiuni în situl Laja Alta, despre care unii cercetători cred că datează din Neolitic și reprezintă o dovadă a nașterii navigației pe distanțe lungi în Mediterana.

Mai vechi decât acestea sunt însă șabloanele de mâini din Paleolitic găsite în diverse situri din regiune. Realizate prin plasarea mâinii pe perete și suflarea pigmentului peste ea, aceste opere de artă primordiale seamănă cu cele din peștera Maltravieso din Extremadura, Spania.

Cele mai vechi amprente de la Maltravieso au fost datate acum aproximativ 64.000 de ani și atribuite neanderthalienilor, în timp ce șabloanele ulterioare sunt considerate a fi opera oamenilor moderni, făcând din acesta singurul alt sit cunoscut unde ambele specii au creat artă.

Un fenomen unic

În jurul Strâmtorii Gibraltar au fost identificate peste 300 de șabloane de mâini. Deși multe nu au fost datate sau studiate în detaliu, cercetătorii spun că este rezonabil să ne așteptăm ca unele să fi fost făcute de neanderthalieni, iar altele probabil de Homo sapiens.

Autorii studiului abordează și întrebarea dacă operele de artă găsite de ambele părți ale strâmtorii pot fi considerate parte a aceluiași corpus. La urma urmei, sudul Spaniei și nordul Marocului sunt separate de o fâșie de mare care ar fi reprezentat o barieră majoră pentru transmiterea culturală în timpurile preistorice.

Cu toate acestea, făcând referire la lucrările anterioare, aceștia concluzionează că similitudinile în stilurile artistice și pigmenții folosiți lasă loc de îndoială că operele reprezintă într-adevăr o singură tradiție intercontinentală, scrie IFLScience.

Având în vedere unicitatea acestui fenomen la scară globală, autorii deplâng faptul că lipsa cercetărilor „îngreunează procesul de luare a deciziilor de către administrațiile publice” și insistă că „este necesară implementarea unor măsuri eficiente de protecție pentru siturile de artă rupestră”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Descoperiri în nordul Arabiei: Arta rupestră monumentală dezvăluie viața oamenilor preistorici

Un șarpe gravat acum 2.000 de ani ar putea fi cea mai mare lucrare de artă rupestră

Sahara arăta cu totul altfel acum 4.000 de ani, dezvăluie arta rupestră

Artă rupestră „3D”, descoperită în peșteri din Paleolitic