De ce nu poate fi „cumpărată” Groenlanda și cum a ajuns cea mai mare insulă a lumii în centrul celei mai periculoase crize din NATO

La 17 ianuarie 2026, aproape 5.000 de oameni s-au adunat în Nuuk, capitala Groenlandei – o cifră uriașă pentru o insulă cu doar 56.000 de locuitori – fluturând pancarte pe care scria „Yankee go home” („Americanilor, plecați acasă”) și protestând împotriva declarațiilor președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei. În aceeași zi, Trump anunța tarife comerciale de 10-25% pe opt țări europene (Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda, Finlanda), dacă Danemarca nu acceptă să cedeze Groenlanda.

Ca urmare, pe 18 ianuarie, ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit de urgență la Bruxelles, într-o întâlnire convocată pentru a evalua situația și a pregăti un răspuns comun. Un episod rar în care un lider al celui mai puternic stat din NATO sugerează presiune economică și chiar opțiuni de forță asupra unui aliat – lucru care zguduie însăși ideea de solidaritate aliată. În spatele acestei retorici explozive se află însă o realitate juridică simplă și ignorată adesea în dezbaterea publică: Groenlanda nu poate fi „vândută” ca un bun, iar orice schimbare de suveranitate poate avea loc doar prin voința explicită a groenlandezilor.

• Chimistul care a scris ISTORIE şi a ajuns să fie victima propriului succes
• Cum au ajuns „ghosting”, „gaslighting” și „narcisic” să ne organizeze viața emoțională

Ce este Groenlanda, cine trăiește acolo și de ce a devenit într-un timp record cel mai fierbinte punct de pe harta geopolitică?

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume – 2,16 milioane de kilometri pătrați, de șase ori suprafața României – dar 80% din suprafața ei este acoperită de gheață. Are 56.000 de locuitori, majoritatea inuiți, răspândiți în aproximativ 17 orașe și zeci de așezări de-a lungul coastelor. Nu există drumuri care să lege localitățile între ele. Terenul muntos și gheața permanentă fac construcția de șosele extrem de dificilă și de costisitoare, așa că oamenii călătoresc exclusiv cu barca (vara), cu elicopterul sau cu avionul. Temperaturile medii anuale sunt sub 0°C, mult mai scăzute în interior și în nord, iar iarna poate coborî până la -40°C. Majoritatea groenlandezilor trăiesc din pescuit (creveți, cod, halibut), vânătoare (foci, balene, reni) și extracția de minerale, un sector aflat în plină dezvoltare și intens disputat strategic. Turismul aduce venituri tot mai mari, dar economia rămâne dependentă de subvențiile daneze, aproximativ jumătate din veniturile guvernului provenind din transferurile anuale de la Copenhaga.

Teritoriul a fost locuit de populații paleo-inuite și inuite timp de aproximativ 4.500 de ani. Vikingii nordici au colonizat insula în 982 d.Hr. sub conducerea lui Erik cel Roșu (viking norvegian exilat din Islanda pentru omor, care a numit insula „Groenlanda” – „Țara Verde”, pentru a atrage colonişti), dar coloniile lor au dispărut în secolul al XV-lea din cauza micii ere glaciare și a izolării de Europa. Danemarca a revendicat suveranitatea asupra Groenlandei în 1721, transformând-o într-o colonie daneză. După cel de-Al Doilea Război Mondial, mai exact în 1946, președintele american Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru a o cumpăra, dar Copenhaga a refuzat categoric. În 1953, Groenlanda a devenit parte integrantă a Regatului Danemarcei, și a încetat să mai fie colonie.

În 1979, Groenlanda a devenit teritoriu autonom cu propriul parlament (Inatsisartut, care înseamnă „cei care se ocupă de treburi” în limba groenlandeză, format din 31 de membri aleși pentru 4 ani), guvern (numit oficial Naalakkersuisut, adică „guvernul” în groenlandeză) și prim-ministru. Nu are președinte – sistemul politic este parlamentar, similar cu Danemarca. Limba oficială era daneză până în 2009, când groenlandeza (kalaallisut, o limbă inuită) a devenit singura limbă oficială, deși daneza rămâne foarte răspândită. Steagul groenandez (Erfalasorput, care înseamnă „steagul nostru”) este alb-roșu: un semicerc roșu pe fond alb deasupra unui semicerc alb pe fond roșu, simbolizând soarele care răsare peste gheață și ocean.

Danemarca păstrează controlul doar asupra a trei domenii: politica externă (Groenlanda nu poate semna tratate internaționale independent sau avea ambasade proprii), apărarea (armata daneză și NATO asigură protecția, Groenlanda nu are forțe armate proprii) și politica monetară (moneda oficială rămâne coroana daneză). Celelalte, cum ar fi educația, sănătatea, justiția, resursele naturale și sistemul fiscal, sunt controlate de guvernul groenandez. Groenlandezii au pașapoarte daneze și sunt cetățeni danezi, dar Groenlanda nu este în Uniunea Europeană, din care a ieșit în 1985 după un referendum în care 53% s-au pronunțat pentru separare, din cauza regulilor europene de pescuit, care restricționau capturile groenlandeze chiar și în propriile lor ape.

Cadrul de autoguvernare din 2009 recunoaște dreptul Groenlandei la autodeterminare completă, inclusiv independență. Un sondaj realizat în 2025 de institutul Verian pentru publicațiile Berlingske și Sermitsiaq arată că 85% dintre groenlandezi nu vor ca insula să devină parte a Statelor Unite, în timp ce doar 6% ar susține o astfel de opțiune. Chiar dacă ideea independenței față de Danemarca are un sprijin larg pe termen lung, pentru majoritatea populației, scenariul unei anexări americane este perceput ca un coșmar, nu ca o oportunitate.

Dar totuși, de ce vrea Donald Trump Groenlanda?

Trump a spus-o direct: „Am nevoie psihologică să dețin Groenlanda”. Dar există și motive strategice.

Groenlanda se află la mijlocul GIUK Gap, strâmtoarea între Oceanul Arctic și Atlantic pe unde trec submarinele rusești. SUA au deja o bază militară acolo din 1951, Pituffik Space Base, cu sistem de avertizare timpurie împotriva rachetelor rusești. Dar Trump vrea să construiască „Golden Dome”, un sistem complet de apărare antirachetă pentru SUA, care necesită instalarea de radare și rachete interceptoare tocmai în Groenlanda, datorită poziției sale geografice optime pentru detectarea și distrugerea rachetelor rusești înainte ca acestea să ajungă în America. Apoi sunt resursele. Groenlanda are rezerve uriașe de rare earth minerals (pământuri rare, un grup de 17 elemente chimice, din care fac parte lantanidele, scandiu și itriu), esențiale pentru smartphone-uri, mașini electrice și armament. Deși China controlează 90% din producția mondială, rezervele din Groenlanda ar putea schimba acest echilibru de putere.

Schimbările climatice adaugă un al treilea motiv strategic: topirea gheții arctice deschide noi rute maritime, cu 40% mai scurte decât prin Suez. China s-a autoproclamat în 2018 „stat aproape arctic” pentru a-și justifica pretenții economice și militare în regiune, deși nu are niciun teritoriu arctic. Rusia controlează mai mult de jumătate (53%) din întreaga linie de coastă arctică și deține 40 de spărgătoare de gheață (nave speciale care pot naviga prin gheață groasă și astfel pot controla traficul comercial și militar în regiune pe tot parcursul anului). SUA, în schimb, au doar două astfel de nave, ceea ce înseamnă că nu pot asigura prezență constantă în Arctica și riscă să piardă controlul asupra acestor noi rute comerciale strategice.

De ce spune Danemarca „nu”?

Cu toate acestea, visul lui Trump se lovește de o problemă fundamentală: Groenlanda nu este de vânzare, deoarece groenlandezii au dreptul la autodeterminare, recunoscut în cadrul de autoguvernare, ceea ce înseamnă că Danemarca nu poate vinde teritoriul fără acordul explicit al locuitorilor insulei, iar aceștia refuză categoric să devină americani. „Relațiile dintre națiuni și popoare se bazează pe respect”, a spus prim-ministrul groenandez Jens-Frederik Nielsen după ce Katie Miller, soția adjunctului șefului de cabinet al lui Trump, a postat pe X imaginea Groenlandei în culorile steagului american cu un singur cuvânt: „SOON” („În curând”). Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a fost și mai directă: „Dacă SUA decide să atace militar o altă țară NATO, atunci totul se oprește – inclusiv NATO și securitatea asigurată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial”.

Groenlanda, insula cu 56.000 de locuitori care nu a vrut niciodată să fie în centrul atenției mondiale, se trezește acum în mijlocul celei mai grave crize din istoria NATO. Analiștii de la Atlantic Council (centru american de studii geopolitice) au scris pe 13 ianuarie: „NATO se confruntă cu ceea ce ar putea deveni cea mai gravă criză din existența sa” – și totul din cauza unei insule acoperite 80% de gheață.

Surse:

https://edition.cnn.com/2026/01/06/europe/why-trump-wants-greenland-importance-intl

https://www.atlanticcouncil.org/dispatches/trumps-quest-for-greenland-could-be-natos-darkest-hour/

https://www.euronews.com/2026/01/05/us-attacking-nato-ally-to-annex-greenland-would-be-end-of-everything-says-danish-pm

Vă mai recomandăm să citiți și:

Concluzia după discuțiile dintre SUA și Danemarca este că „Trump vrea să cucerească Groenlanda”

Câți dintre americani sunt de acord cu Donald Trump în ceea ce privește Groenlanda

Liderii politici din Groenlanda spun clar și răspicat: „Nu vrem să fim americani”

Ce ar face Europa dacă Statele Unite ar trece la fapte în legătură cu Groenlanda?