Un nou studiu a confirmat o dată pentru totdeauna o veche legendă despre azteci

În Codexul Florentin, misionarul Bernardino de Sahagún a documentat faimoasa existență a „Casei Bestiilor” în capitala aztecă Tenochtitlan. Într-o altă relatare spaniolă, conchistadorul Hernán Cortés plasa aceste „grădini zoologice sacre” lângă palatul regal unde, spune legenda, aztecii țineau în captivitate reprezentanți ai întregului regat animal.

De la broaște la pume, de la șerpi la bizoni, aztecii tratau aceste fiare sacre drept „hrana zeilor”, motiv pentru care erau sacrificate.

• Ziua în care un stat a fost condamnat, în premieră, pentru agresiune
• Ingredientele de mumificare egiptene pot fi identificate după miros, spun cercetătorii

Din gropile de sacrificiu aflate în principalul complex ceremonial al orașului, un arheolog a recuperat rămășițele a 28 de animale, inclusiv o acvilă de munte, prepelițe, un jaguar, un lup și o lopătară roz, conform unui comunicat de presă emis de Institutul Național de Antropologie și Istorie din Mexic.

După efectuarea unui studiu osteologic amănunțit pentru a demonstra o dată pentru totdeauna existența acestor grădini zoologice regale, arheologul Israel Elizalde Mendez a susținut convingător că oasele acestor animale nu mint.

Acestea nu au trăit niciodată în sălbăticie, ci în izolare, sub îngrijire umană constantă, susținând cronicile spaniole despre existența acestor incinte, chiar dacă dovezile fizice directe ale structurilor nu au fost încă descoperite, scrie InterestingEngineering.

„Intermediari simbolici”

Tenochtitlan, situat pe locul actualului Mexico City, se afla odinioară pe o insulă artificială pe lacul Texcoco. Mendez a explorat istoria intrigantei capitale aztece pentru a evalua dacă animalele recuperate din gropile de sacrificiu ar fi putut trăi în captivitate.

Aceste creaturi sacre acționau ca „intermediari simbolici”, o viziune care străbate întreaga cosmologie Mexica, reprezentând „marea, pământul și cerul”, în funcție de mediul în care trăiau. Captivitatea lor sugerează că aceste grădini zoologice susțineau autoritatea religioasă și politică, concepte inseparabile pentru azteci.

Analizând leziunile și fracturile vindecate ale scheletelor de acvile, lupi și jaguari găsite în complexul dedicat zeilor Huitzilopochtli și Tlaloc, Mendez a evaluat condițiile lor de viață înainte de a deveni ofrande.

Aceste animale erau „sângele vital” al aztecilor și un mijloc de a îmbuna zeii. Ele nu erau ținute în cuști pentru a fi expuse, ci în scopuri ceremoniale, întreținând literal relația dintre om și divinitate.

Grădini zoologice regale și religioase

Analiza profundă a oaselor indică faptul că animalele au suferit traume pe termen lung, ceea ce ar fi făcut imposibilă supraviețuirea lor în sălbăticie. Mai mult, modul în care unele oase s-au vindecat sugerează îngrijire umană. Lupii ar fi putut fi chiar crescuți în captivitate, se mai arată în comunicat. Pe baza resturilor din dieta lor, este clar că aceste animale nu au vânat pentru hrană, ci au fost hrănite.

Deși considerate dovezi indirecte, descoperirile prezintă un argument solid pentru existența acestor grădini zoologice regale și religioase. Ele funcționau ca spații ceremoniale din care preoții își procurau ofrandele pentru a menține liniștea spirituală și politică.

Cercetarea plasează captivitatea animalelor într-un context cultural mai larg, poziționând îngrijirea acestora în centrul practicilor rituale ale civilizației Mexica.

Vă mai recomandăm să citiți și:

10 lecții de viață de la azteci

„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Când va veni Sfârșitul Lumii, potrivit Pietrei Soarelui a aztecilor?

Un lingou de aur descoperit în Mexico City s-a dovedit a fi fost furat de la azteci