Freydís Eiríksdóttir, fiica lui Erik cel Roșu: eroina și criminala din spatele mitului viking

Dacă Erik cel Roșu a fost omul care a pus bazele coloniilor vikinge din Groenlanda în jurul anului 985, iar fiul său Leif Eriksson a ajuns pe țărmurile Americii de Nord în jurul anului 1000, Freydís Eiríksdóttir, fiica lui Erik, este personajul care complică această poveste și o scoate din registrul eroic, simplificat. Este una dintre puținele femei ale epocii vikinge care apar în sursele medievale cu un rol central și, în același timp, una dintre figurile cele mai greu de încadrat într-o categorie clară. În funcție de textul pe care îl citești, Freydís poate fi o femeie de un curaj ieșit din comun sau un personaj responsabil de un masacru calculat.

Aproape tot ce știm despre ea provine din două texte islandeze medievale: Saga groenlandezilor și Saga lui Erik cel Roșu. Problema este că aceste două relatări nu spun aceeași poveste și, în unele privințe, par să descrie două personaje diferite.

• Erik cel Roșu, omul care a „inventat” Groenlanda și a deschis drumul spre America
• Cehov, marele scriitor răpus de o boală cumplită

Freydís era fiica lui Erik cel Roșu, născută în afara căsătoriei. A crescut într-o lume aspră, într-o societate de coloniști unde viața depindea de forță, de alianțe fragile și de capacitatea de a-ți apăra poziția. Nu există indicii că ar fi fost o figură marginală. Dimpotrivă, tot ce reiese din surse sugerează că avea statut, influență și o autoritate reală în comunitatea nordică din Groenlanda.

Prima versiune a poveștii ei (Saga lui Erik cel Roșu), cea mai favorabilă, o plasează într-un episod petrecut în timpul unei expediții nordice în Vinland, pe țărmurile Americii de Nord. Grupul de coloniști este atacat de populații locale, iar panica se răspândește rapid. Bărbații se retrag spre corăbii, iar Freydís, însărcinată în opt luni, rămâne în urmă. Potrivit relatării, ia sabia unui tovarăș căzut, își lovește pieptul cu ea și strigă, într-un gest care îi derutează și îi sperie pe atacatori suficient cât să se retragă. Din punct de vedere militar, scena este greu de explicat, dar tocmai acest detaliu i-a asigurat supraviețuirea în tradiția narativă nordică.

Dacă ar fi existat doar acest episod, Freydís ar fi intrat în istorie ca una dintre figurile neobișnuite și curajoase ale explorării nord-atlantice. Doar că există și cealaltă relatare.

Într-o versiune mult mai întunecată, Freydís apare drept inițiatoarea unei expediții spre Vinland, organizată împreună cu doi frați islandezi. Între cele două tabere izbucnește un conflict legat de împărțirea proviziilor și a câștigurilor. Freydís își convinge soțul și oamenii să-i ucidă pe bărbații din cealaltă tabără, sub pretextul autoapărării. Când aceștia refuză să omoare femeile rămase, Freydís ia un topor și le ucide ea însăși. La întoarcerea în Groenlanda, îi constrânge pe martori să păstreze tăcerea prin amenințări. Crima este descoperită mai târziu, iar reputația ei este distrusă.

Diferența dintre aceste două portrete este atât de mare, încât istoricii moderni privesc cu prudență întregul material. Nu știm cât este fapt istoric, cât este construcție literară și cât este deformare a memoriei colective. Textele au fost scrise la generații după evenimente, într-o cultură în care transmiterea poveștilor conta uneori la fel de mult ca exactitatea detaliilor.

Un lucru este însă cert: lumea în care a trăit Freydís era profund violentă, și chiar dacă femeile din societatea nordică aveau mai multe drepturi decât în alte părți ale Europei medievale, rareori apar ca lideri de expediții sau ca figuri centrale în conflicte armate. Faptul că Freydís ocupă un asemenea loc în ambele relatări spune mult despre poziția ei reală. Mai spune și ceva despre ce a însemnat, în realitate, expansiunea vikingă spre vest: nu o aventură romantică, ci o succesiune de tensiuni, rivalități și lupte pentru resurse, purtate de oameni care trăiau la limita supraviețuirii.

Freydís Eiríksdóttir rămâne astfel una dintre figurile cele mai greu de încadrat ale epocii vikinge, prinsă într-o zonă în care eroismul și violența se suprapun fără să mai poată fi despărțite clar.

Surse:

https://www.historyextra.com/period/viking/freydis-eiriksdottir-life-legend-sagas-real/

https://thevikingherald.com/article/a-savior-or-a-villain-the-story-of-freydis-eiriksdottir/95

https://www.worldhistory.org/image/9837/freydis-eiriksdottir/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un mormânt „senzațional” din Epoca Vikingă i-a uimit pe arheologi

Aproape tot ce credem că știm despre vikingi este greșit, susțin istoricii

O brățară vikingă din aur împletit a fost descoperită cu detectorul de metale

Un arheolog care navighează precum un viking a făcut descoperiri neașteptate