De ce balenele sudice fac pui tot mai rar?

De ce balenele sudice fac pui tot mai rar? Timp de decenii, balenele sudice au fost considerate una dintre marile povești de succes ale conservării.

După ce au fost aduse în pragul dispariției de vânătoarea comercială, ele au revenit treptat în apele Australiei în a doua jumătate a secolului XX. Recuperarea lor a demonstrat ce pot realiza protecția internațională, sanctuarele marine și cercetarea științifică pe termen lung atunci când funcționează împreună.

• Cel mai mare biom terestru al planetei este în mișcare. Ce se întâmplă cu acesta?
• Test de cultură generală. Insectele au creier sau nu?

Însă un nou studiu arată că balenele sudice fac pui tot mai rar. Pe baza a peste 30 de ani de monitorizare continuă de la țărm, desfășurată în Great Australian Bight, în interiorul ariei protejate indigene Yalata, din Australia de Sud, cercetătorii au descoperit dovezi clare că femelele nasc mai rar. Intervalul mediu dintre fătări a crescut la 3-4 ani, ceea ce înseamnă că în ultimul deceniu numărul puilor a scăzut.

Declinul pare strâns legat de schimbările climatice din Oceanul Antarctic, iar tendințe similare sunt observate și în alte regiuni ale emisferei sudice. Studiul s-a bazat pe date de foto-identificare colectate între 1991 și 2024 într-o importantă zonă de fătare. Fiecare balenă este recunoscută după modelul unic al calozităților, acele plăci dure de piele de pe cap, care rămân neschimbate toată viața, explică Phys.org.

Balenele sudice fac pui tot mai rar. Cât de gravă este problema?

Metoda folosită în cadrul studiului permite urmărirea indivizilor de-a lungul deceniilor și oferă o perspectivă rară asupra dinamicii populației. Programul Australian Right Whale Research, coordonat de Universitatea Flinders, este una dintre cele mai longevive cercetări de acest tip din lume și a utilizat metode consecvente de-a lungul timpului, un aspect esențial într-un context în care efectele schimbărilor climatice apar lent și inegal.

Din jurul anului 2015, femelele nu mai nasc la fel de frecvent. Pentru o specie longevivă, cu ritm lent de reproducere, chiar și mici variații ale frecvenței fătărilor pot afecta creșterea populației. Această încetinire marchează o abatere de la trendul pozitiv din deceniile anterioare.

Cauzele nu sunt vizibile de pe coasta Australiei. Balenele sudice își petrec o mare parte din viață hrănindu-se la mii de kilometri distanță, în Oceanul Antarctic, unde depind de apele reci și bogate în nutrienți generate de gheața antarctică. Aceste ecosisteme susțin krillul și alte specii esențiale pentru acumularea rezervelor de energie necesare gestației și alăptării.

În ultimul deceniu, oceanul s-a încălzit, gheața s-a redus, iar disponibilitatea hranei și tiparele meteorologice s-au modificat semnificativ. Analiza arată că prelungirea intervalelor dintre fătări coincide cu aceste schimbări de mediu, sugerând o legătură între efectele climatice din Oceanul Antarctic și scăderea numărului de pui.

Din păcate, problema nu este întâlnită doar în Australia

Fenomenul nu este izolat. Tendințe similare au fost raportate și în populațiile din America de Sud și Africa de Sud, unde s-au observat rate reduse de reproducere și exemplare aflate într-o stare fizică precară.

Balenele sudice sunt o specie-santinelă: starea lor reflectă sănătatea ecosistemelor marine în ansamblu. Problemele lor indică dezechilibre mai profunde în sistemele oceanice care susțin pescuitul, reglează clima și întrețin numeroase alte forme de viață.

Dependente de zone de hrănire bogate în energie și vulnerabile la scăderea prăzii, aceste balene sunt deosebit de expuse la efectele schimbărilor climatice. Protejarea Oceanului Antarctic și a ecosistemelor sale tot mai fragile necesită acțiuni climatice urgente și coordonate la nivel internațional.

Printre măsurile necesare se numără extinderea sanctuarelor de-a lungul rutelor migratorii, reducerea riscului de coliziuni cu navele, prevenirea încurcărilor în echipamente de pescuit și limitarea poluării fonice.

Viitorul balenelor sudice va depinde probabil de gestionarea recoltării krillului și de modul în care omenirea va aborda criza climatică. Mesajul este clar: trebuie să ascultăm și să acționăm cât încă mai este timp.

Studiul, a cărui autoare principală este Claire Charlton, de la Curtin University (Australia), a fost publicat în Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Orcile au început să vâneze rechini albi într-un mod ingenios

Ce fac unii păianjeni pentru a nu deveni pradă? Tactica lor nu miroase deloc bine!

Până și cimpanzeii își pot schimba părerea dacă le arăți dovezi

Fenomen spectaculos al naturii, observat pentru prima dată de oamenii de știință