Descoperire surprinzătoare despre neanderthalieni! Ce au dezvăluit două studii?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deși au supraviețuit timp de sute de mii de ani și au cucerit o mare parte din Eurasia, oamenii de Neanderthal au fost, de fapt, destul de puțini și dispersați.

Trăind în grupuri mici și izolate, împrăștiate pe distanțe vaste, acești hominini antici au fost adesea nevoiți să se împerecheze cu rude apropiate, rezultând o populație cu un grad ridicat de consangvinizare.

Dovezile pentru această stare de fapt provin din două studii noi. Primul a comparat genomul unui Neanderthal de acum 110.000 de ani din Peștera Denisova (Siberia) cu un individ ceva mai vechi din același sit, precum și cu un Neanderthal de acum 80.000 de ani din Croația.

În mod uimitor, nivelul de diferențiere genetică dintre Neanderthalienii siberieni și cei europeni s-a dovedit a fi mai mare decât la cele mai diferențiate perechi de oameni moderni din prezent (cum ar fi populația Mbuti din Africa Centrală și locuitorii din zonele înalte ale Papuei Noua Guinee).

Acest lucru este surprinzător, având în vedere că grupurile Mbuti și Papuașii au fost izolate timp de 220.000 de ani, în timp ce populațiile de Neanderthal fuseseră separate doar de 80.000 de ani.

O descoperire surprinzătoare

O astfel de constatare indică faptul că Neanderthalienii au atins niveluri de diferențiere mai mari decât populațiile umane moderne într-un timp mult mai scurt. Acest lucru sugerează că trebuie să fi trăit în grupuri foarte mici, complet izolate unele de altele.

Mai mult, distincții genetice atât de clare pot fi obținute atât de repede doar dacă aceștia practicau în mod curent împerecherea cu indivizi înrudiți. Rezultatele conturează imaginea unei populații mici, fragmentate, formată din doar câteva mii de perechi capabile de reproducere.

Fragilitatea colectivului global de Neanderthal este confirmată de un al doilea studiu, care a examinat ADN-ul mitocondrial al unor specimene din Franța, Germania, Belgia și Serbia. Rezultatele indică un eveniment început acum 73.000 de ani, când un maxim glaciar a forțat populația să abandoneze mare parte din teritoriu și să caute refugiu în sudul Franței și în Peninsula Iberică.

Până când clima s-a încălzit din nou, marea majoritate a diversității lor genetice fusese înlocuită de o singură linie mitocondrială.

Factorul decisiv

Această linie supraviețuitoare provenea dintr-o populație care a existat în Franța acum 65.000 de ani, înainte de a se răspândi din nou în Eurasia după topirea ghețurilor.

Chiar și ulterior, numărul adulților fertili a rămas scăzut. Populația s-a prăbușit definitiv acum 45.000 și 42.000 de ani, când o combinație între schimbările climatice și sosirea oamenilor moderni în teritoriul lor a trimis acești hominini pe panta ireversibilă a extincției, scrie IFLScience.

În cele din urmă, intervenția noastră (Homo sapiens) ar fi putut fi factorul decisiv. Eurasia a fost „inundată” genetic de ADN-ul uman modern, iar micul bazin genetic rămas al Neanderthalienilor a fost pur și simplu înghițit.

Cele două studii au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Vă mai recomandăm să citiți și:

Materialul-minune folosit de neanderthalieni la orice, inclusiv ca antibiotic

Oamenii și neanderthalienii s-au încrucișat, dar era vorba în mare parte de bărbați neanderthalienii și femei Homo sapiens

Secretul extincției neanderthalienilor: Care ar fi fost o posibilă cauză pentru dispariția speciei?

În urmă cu 45.000 de ani, un grup de neanderthalieni mânca femei și copii