De ce avem tot mai multe opțiuni, dar luăm decizii mai proaste

La prima vedere, a avea de ales dintr-o multitudine de variante sună ca un vis devenit realitate. Libertatea de a alege este adesea asociată cu autonomia și cu șansa de a găsi exact ceea ce ni se potrivește. În teorie, cu cât lista de opțiuni este mai mare, cu atât crește probabilitatea de a găsi varianta ideală. În practică, însă, lucrurile funcționează diferit.

Pe măsură ce numărul opțiunilor crește, mintea noastră devine tot mai suprasolicitată. Fiecare variantă în plus înseamnă ceva de analizat: ce avantaje și dezavantaje are, cum se compară cu celelalte. La început, procesul pare interesant. După un punct, însă, devine obositor. În loc să alegi ușor, ajungi să compari prea multe lucruri și să nu mai știi ce contează cu adevărat.

• Cercetătorul care a demonstrat că educația genetică poate reduce prejudecățile rasiale
• Teama de a nu rata „pe cineva mai bun”. Relațiile moderne, între libertate, vulnerabilitate și căutarea…

Psihologii numesc acest fenomen „paradoxul alegerii”. Termenul a fost popularizat de cercetătorul Barry Schwartz, care a arătat că, dincolo de un anumit punct, un număr mare de opțiuni nu ne face nici mai liberi, nici mai fericiți. Dimpotrivă, ne amplifică anxietatea și nemulțumirea. Dar nu opțiunile în sine sunt problema, ci teama că nu o alegem pe cea mai bună. Și aici intervine o schimbare importantă în modul nostru de a gândi.

În loc să ne concentrăm pe ceea ce câștigăm atunci când alegem, ajungem să ne gândim la tot ce am putea pierde. Te întrebi dacă nu există o variantă mai bună, dacă nu ar fi fost mai înțelept să mai aștepți, dacă alegerea făcută acum nu va deveni irelevantă mâine. Iar această teamă de a rata ceva mai bun, cunoscută ca FOMO (fear of missing out), face decizia mai apăsătoare și mai greu de dus până la capăt.

Rezultatul acestui blocaj este adesea unul dintre două comportamente. Primul este amânarea: alegerea este împinsă până mai târziu, în speranța că lucrurile se vor clarifica. De multe ori, însă, această amânare nu face decât să adauge și mai multe opțiuni, alimentând același cerc vicios. Al doilea este decizia luată în grabă, doar pentru a scăpa de presiune. Și în astfel de cazuri, alegerea vine adesea la pachet cu îndoieli și regrete.

Un exemplu simplu, pe care aproape toți l-am trăit, este cel al platformelor de streaming. Ai sute, poate mii de filme sau seriale la un click distanță. Paradoxal, tocmai această abundență face ca multe seri să se transforme într-o căutare interminabilă. Petreci zeci de minute derulând, comparând și ezitând, pentru ca în final să renunți sau să alegi la întâmplare. Ai atât de multe variante încât îți este greu să te oprești la una.

Același mecanism apare și în decizii cu miză mult mai mare, precum alegerea unui loc de muncă, a unui partener sau a unui oraș în care să te muți. Cu cât opțiunile sunt mai numeroase, cu atât devine mai dificil să te hotărăști. Prea multe opțiuni creează iluzia că există o variantă perfectă, iar dacă nu o găsești, rămâi cu impresia că ai fi putut alege mai bine.

Dacă abundența de opțiuni duce la blocaj, soluția nu este eliminarea lor, ci simplificarea procesului de decizie. Atunci când alegi dintr-un număr mai mic de variante, decizia devine mai clară, iar mintea nu mai este blocată în comparații nesfârșite.

În viața de zi cu zi, asta înseamnă să îți simplifici alegerile. Redu numărul variantelor, stabilește dinainte ce criterii contează cu adevărat și evită să analizezi totul în detaliu. Acceptă că nicio decizie nu va fi perfectă. De multe ori, o alegere suficient de bună, făcută la timp, valorează mai mult decât una ideală, dar amânată la nesfârșit.

Așadar, mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine. Uneori, un număr prea mare de opțiuni aduce doar presiune și nesiguranță. Libertatea reală vine din puterea de a alege și din liniștea de a merge mai departe împăcat cu decizia luată.

Știați că?

Celebrul „experiment cu gemuri”, realizat de cercetătorii Sheena Iyengar și Mark Lepper și asociat frecvent cu Universitatea Stanford, a arătat cât de mult ne poate bloca un exces de opțiuni. În cadrul studiului, clienții unui magazin erau atrași de un stand cu 24 de sortimente de gem, însă cumpărau mai rar. În schimb, atunci când aveau la dispoziție doar 6 variante, erau de până la 10 ori mai predispuși să facă o achiziție.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10332318/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8023172/

https://faculty.washington.edu/jdb/345/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Motivul psihologic pentru care unii oameni devin mai fericiți odată cu vârsta, iar alții nu

Comunicarea toxică: Psihologii explică semnele care arată că o interacțiune îți afectează echilibrul emoțional

Iubirea regăsită: cum poți vindeca relația cu mama, potrivit psihologiei

De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei