Societățile umane nu s-au adaptat doar la lumea naturală, dar au și învățat constant cum să o transforme, arată noi date.
Bazându-se pe cercetări din arheologie, ecologie, antropologie și teoria evoluționistă, Erle Ellis, profesor de geografie și sisteme de mediu la University of Maryland Baltimore County, explică modul în care practicile culturale au evoluat pentru a oferi oamenilor o influență extraordinară asupra ecosistemelor care îi susțin.
De la utilizările timpurii ale focului pentru a găti alimente și a modela peisajele, până la sistemele moderne precum agricultura industrială, comerțul global și orașele în plină expansiune, societățile au dezvoltat instrumente și instituții puternice. Aceste progrese sociale și culturale au permis oamenilor să remodeleze planeta la o scară masivă, îmbunătățindu-și în același timp capacitatea de a supraviețui și de a prospera.
Ellis este un cercetător de frunte care studiază Antropocenul, actuala eră geologică definită prin impactul pe scară largă al activității umane asupra Pământului.
El conduce Anthroecology Lab, care analizează modul în care societățile umane interacționează cu ecosistemele la toate nivelurile, de la mediile locale până la întreaga planetă. Munca sa se concentrează pe modul în care aceste relații pot fi ghidate către rezultate mai sustenabile.
În ultimii ani, conceptul de Antropocen a câștigat o atenție și mai mare în discuțiile științifice și politice. Cercetările în curs continuă să întărească ideea că activitatea umană este acum una dintre forțele dominante care modelează sistemele Pământului, de la tiparele climatice până la biodiversitate.
Inovația umană a adus câștiguri majore în sănătate, longevitate și calitatea vieții. În același timp, aceste progrese au venit cu costuri de mediu serioase. Schimbările climatice, extincția speciilor și poluarea pe scară largă sunt toate legate de modurile în care societățile umane și-au extins și intensificat utilizarea resurselor naturale.
Aceste provocări subliniază necesitatea de a acționa. Un viitor mai bun depinde de abordarea daunelor aduse mediului, menținând în același timp beneficiile pe care progresul uman le-a făcut posibile.
Ellis argumentează că, de fapt, concentrarea exclusivă pe criza de mediu poate duce la omiterea unui punct cheie. Aceleași abilități colective care au permis societăților să transforme planeta pot fi folosite și pentru a o îmbunătăți. Istoria arată că, atunci când oamenii cooperează, pot rezolva probleme complexe și își pot remodela mediul în moduri pozitive.
Ellis subliniază, de asemenea, limitele bazării doar pe științele naturii pentru a prezice și gestiona schimbările rapide observate în Antropocen. Deși datele științifice sunt critice, sistemele sociale și culturale sunt cele care au permis constant societăților să se adapteze și să aibă succes, scrie ScienceDaily.
Instituțiile, valorile comune și luarea deciziilor colective joacă un rol central în modelarea rezultatelor. Acestea vor fi cruciale în construirea unor relații mai sustenabile cu lumea naturală.
Dacă se dorește un viitor mai bun, aceste capacități trebuie să se extindă dincolo de societățile umane pentru a include întreaga rețea a vieții.
„Re-accentuarea relațiilor de rudenie între toate ființele vii este un început, combinat cu noi modalități de a conecta oamenii și natura, de la teledetecție la camere web, aplicații pentru natură, rezervații comunitare, rețele de coridoare și ecoturism”, afirmă Ellis. „Aspirațiile pentru un viitor mai bun trebuie, de asemenea, să facă pace cu trecutul prin restabilirea suveranității indigene și tradiționale asupra pământurilor și apelor.”
Această perspectivă se aliniază cu eforturile globale tot mai mari de restaurare a ecosistemelor, sprijinirea administrării indigene și utilizarea tehnologiei pentru a consolida legăturile dintre oameni și natură.
Ellis subliniază că abilitatea de a crea un viitor mai sustenabil și mai echitabil nu este nouă. Instrumentele, cunoștințele și sistemele sociale necesare pentru a genera schimbare există de decenii. Ceea ce lipsește adesea este recunoașterea pe scară largă și motivația de a acționa.
Cele mai periculoase locuri de pe planetă în care niciun turist nu ar vrea să ajungă
Telescopul Spațial James Webb a surprins forțe magnetice bizare pe planeta Uranus
Test de cultură generală. Cât timp „trăiește” o planetă?
Cum putem să hrănim întreaga lume fără să distrugem planeta?