Cercetătorii au dezvoltat un oțel inoxidabil uimitor: „Imposibil de explicat!”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O descoperire revoluționară realizată la Universitatea din Hong Kong (HKU) ar putea rezolva una dintre cele mai mari provocări ale hidrogenului verde: cum să construiești electrolizoare suficient de rezistente pentru apa de mare, dar ieftine pentru producția la scară industrială.

Echipa condusă de profesorul Mingxin Huang a dezvoltat un oțel inoxidabil special pentru producția de hidrogen (SS-H2). Acest material rezistă coroziunii în condiții care depășesc limitele oțelului convențional, fiind ideal pentru mediile dure și saline, scrie ScienceDaily.

Hidrogenul verde se obține prin electroliza apei folosind electricitate regenerabilă. Apa de mare este o sursă abundentă, dar ionii de clor și coroziunea distrug rapid componentele metalice. Până acum, singura soluție erau componentele din titan placate cu aur sau platină, materiale extrem de costisitoare.

Înlocuirea titanului cu noul oțel SS-H2 ar putea reduce costurile materialelor structurale de aproximativ 40 de ori. Pentru un sistem de electroliză de 10 megawați, unde structura reprezintă peste jumătate din costuri, această economie este colosală.

O cale mai ieftină către energie curată

Oțelul inoxidabil obișnuit se protejează printr-un strat subțire de crom. Totuși, la tensiuni înalte, acest strat se dizolvă. Inovația echipei HKU constă într-o strategie de „pasivare secvențială dublă”. Pe lângă stratul de crom, la un anumit potențial electric, se formează un al doilea strat protector bazat pe mangan.

Această barieră suplimentară protejează oțelul până la un potențial ultra-înalt de 1700 mV, mult peste pragul necesar oxidării apei.

„Inițial, nu ne-a venit să credem, deoarece opinia dominantă este că manganul afectează negativ rezistența la coroziune. Este o descoperire contraintuitivă, care nu poate fi explicată prin cunoștințele actuale din știința coroziunii”, a declarat dr. Kaiping Yu, autorul principal al studiului.

O provocare inginerească

Proiectul a durat șase ani, de la prima observație până la explicarea mecanismului atomic. Rezultatele au fost deja brevetate la nivel internațional, iar o fabrică din China continentală a produs deja primele tone de sârmă bazată pe SS-H2.

Deși transformarea acestui material în produse finite (precum plase sau spume metalice) rămâne o provocare inginerească, succesul industrializării este aproape.

Într-un domeniu unde durabilitatea și prețul decid succesul unei tehnologii, SS-H2 ar putea fi pasul decisiv către o economie bazată pe hidrogen curat și accesibil.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Inginerii au transformat algele putrezite în combustibil pentru mașini

Inginerii de la MIT au creat cea mai lungă baterie din fibră flexibilă din lume

Inginerii canadieni au inventat robotul care te ajută să găsești obiectele pierdute

Inginerii au creat în sfârșit sticla biodegradabilă și bioreciclabilă