Legătura dintre avuție și sănătate: ratele obezității stagnează în țările bogate, dar cresc în țările în curs de dezvoltare

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Obezitatea este de mult timp considerată o criză de sănătate „invizibilă” la nivel global, iar ratele ei au crescut constant în ultimele decenii. Totuși, un nou studiu de amploare sugerează că situația ar putea începe să se schimbe în anumite regiuni ale lumii: ratele obezității stagnează în țările bogate, dar cresc în țările în curs de dezvoltare.

Cercetarea, publicată în revista Nature și realizată de Non-Communicable Disease Risk Factor Collaboration (NCD-RisC), a analizat date legate de obezitate provenite de la 232 de milioane de persoane cu vârsta de peste 5 ani, acoperind o perioadă de 45 de ani.

• Oamenii dintr-un anumit loc din lume au dezvoltat o superputere digestivă ciudată
• Telescopul Webb a descoperit una dintre primele galaxii ale Universului

Ratele obezității stagnează în țările bogate. Analiza arată că în multe țări cu venituri mari din Occident, incluzând Europa de Vest, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă, dar și unele state asiatice bogate, creșterea obezității pare să încetinească, să se stabilizeze sau chiar să scadă ușor, mai ales în rândul copiilor și al adolescenților.

În schimb, situația din țările cu venituri mici și medii este mult mai îngrijorătoare. Acolo, obezitatea în rândul copiilor și adolescenților nu doar că este în creștere, ci se accelerează în regiuni precum Asia, Africa, America Latină, Caraibe și insulele din Pacific. În prezent, aproape 1 din 8 persoane la nivel global trăiește cu obezitate, adică peste un miliard de oameni, ceea ce face ca această afecțiune să aibă dimensiunile unei epidemii, scrie MedicalXpress.

De ce obezitatea este o problemă de sănătate?

Studiile din ultimii ani arată clar că obezitatea nu este doar o problemă de greutate, ci o condiție medicală asociată cu multiple riscuri grave. Ea crește probabilitatea apariției bolilor cardiovasculare, renale, hepatice și respiratorii, dar și a tulburărilor musculo-scheletice care afectează mobilitatea și calitatea vieții. Impactul său a devenit și mai evident în timpul pandemiei de COVID-19, când persoanele cu obezitate au avut un risc semnificativ mai mare de forme severe ale bolii, spitalizare și deces.

Deși poate părea contraintuitiv, obezitatea este considerată o formă de malnutriție, definită ca un dezechilibru, exces sau deficit al aportului de nutrienți. Totuși, cauzele ei nu se reduc doar la alimentație sau lipsa activității fizice.

Factorii care contribuie la obezitate diferă de la o țară la alta și se modifică în timp, în funcție de producția și procesarea alimentelor, prețuri, disponibilitate, dar și de condițiile economice, stilul de viață, obiceiurile sociale și politicile publice. Multe rapoarte globale analizează doar tendințele generale pe termen lung, fără a surprinde variațiile anuale sau diferențele dintre regiuni, vârste și perioade mai scurte.

Un studiu arată că ratele obezității stagnează în țările bogate, dar cresc în țările în curs de dezvoltare

Noul studiu a analizat date din 4.050 de cercetări realizate între 1980 și 2024 în 200 de țări și teritorii, urmărind nu doar nivelul obezității, ci și ritmul anual de creștere sau scădere. Cercetătorii au folosit metode de analiză computerizată pentru a identifica tipare comune între țări, grupându-le în funcție de evoluția similară a obezității la copii, adolescenți și adulți.

Rezultatele arată o divizare globală tot mai clară. În țările bogate, obezitatea începe să se stabilizeze, în timp ce în multe state în curs de dezvoltare fenomenul se intensifică rapid. În economiile dezvoltate, încetinirea a apărut încă din anii ’90 la copii și adolescenți, iar în cazul adulților în jurul anilor 2000. Accesul mai bun la informații despre sănătate și la alimente mai echilibrate ar putea explica această stabilizare.

În schimb, în multe țări aflate în dezvoltare, urbanizarea rapidă, trecerea de la muncă fizică la activități sedentare și creșterea consumului de alimente procesate au schimbat profund stilul de viață, în timp ce sistemele de sănătate publică nu au reușit să țină pasul.

Concluzia cercetătorilor este că obezitatea globală nu este un fenomen uniform. Unele țări reușesc să stabilizeze problema, în timp ce altele se confruntă cu o creștere accelerată. Din acest motiv, nu mai poate fi abordată prin soluții universale, ci necesită politici adaptate fiecărei regiuni și programe de educație pentru sănătate mai bine țintite.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au descoperit că mișcarea abdominală elimină „gunoiul” din creier

Cafeaua poate îmbunătăți performanțele cognitive chiar și fără cofeină

Este adevărat că apa de gură face rău inimii? Iată ce spun oamenii de știință!

Test de cultură generală. De ce închidem ochii atunci când strănutăm?