O coliziune galactică ar fi resetat discul Căii Lactee acum 11 miliarde de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O coliziune galactică ar fi resetat discul Căii Lactee acum 11 miliarde de ani. Un nou studiu coordonat de cercetători de la University of Barcelona și Institute of Space Studies of Catalonia (ambele din Spania) arată modul în care discul galaxiilor precum Calea Lactee a fost afectat de coliziuni galactice produse în trecutul îndepărtat.

Cercetarea, publicată în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, folosește simulări pentru a analiza modul în care ciocnirile dintre galaxii pot distruge parțial sau chiar complet discurile stelare. Combinând aceste simulări cu observații asupra roiurilor de stele, autorii au încercat să determine mai precis momentul ultimei mari coliziuni galactice suferite de Calea Lactee.

• Gheața din Antarctica dezvăluie că Pământul traversează resturile unei supernove străvechi
• Calea Lactee „a înghițit” o galaxie numită Loki, iar astronomii au descoperit acum resturile sale

Discul Căii Lactee este o structură uriașă, rotativă, asemănătoare unei clătite, alcătuită din stele și brațe spiralate care se extind din centrul galaxiei. Acest disc conține majoritatea stelelor galaxiei, inclusiv Soarele, și se rotește cu o viteză de peste 220 de kilometri pe secundă, explică Phys.org.

De mult timp, astronomii încearcă să afle când s-a format acest disc rotativ. Un indiciu important vine din mișcarea și vârsta stelelor: la un moment dat în istoria timpurie a galaxiei, stelele au început să se miște într-un model coerent de rotație, eveniment cunoscut drept „spin-up”, adică momentul în care galaxia a început să se rotească organizat.

Cum s-a format Calea Lactee?

Calea Lactee nu s-a format în izolare. Timp de decenii, oamenii de știință au suspectat că o coliziune violentă cu o galaxie mai mică a avut un rol esențial în modelarea galaxiei așa cum o vedem astăzi. Această ipoteză a fost confirmată în 2018, când datele obținute de misiunea Gaia au dezvăluit o populație vastă de stele cu mișcări neobișnuite, explicabile doar printr-o fuziune galactică masivă produsă acum aproximativ 10 miliarde de ani. Evenimentul este cunoscut astăzi sub numele de fuziunea Gaia-Sausage-Enceladus.

În noul studiu au fost utilizate simulările Auriga, care reproduc evoluția unor galaxii asemănătoare Căii Lactee în diferite scenarii. Aceste simulări arată că discurile stelare rotative s-au format adesea mult mai devreme decât se credea anterior, dar au putut fi distruse parțial sau complet în urma unor coliziuni majore.

Concluzia cercetătorilor este că momentul în care discul Căii Lactee pare să înceapă să se rotească nu reprezintă neapărat formarea inițială a discului, ci mai degrabă perioada în care galaxia și-a revenit după o coliziune devastatoare.

O coliziune galactică ar fi resetat discul Căii Lactee acum 11 miliarde de ani

O coliziune galactică ar fi resetat discul Căii Lactee acum 11 miliarde de ani. Aplicând rezultatele simulărilor, autorii estimează că fuziunea Gaia-Sausage-Enceladus ar fi avut loc acum aproximativ 11 miliarde de ani, mai devreme decât sugerau multe estimări anterioare. Acest moment coincide cu o creștere bruscă a formării roiurilor stelare în Calea Lactee.

Astfel de „explozii” de formare stelară sunt o consecință naturală a coliziunilor galactice, deoarece impacturile comprimă gazul interstelar și declanșează apariția intensă de stele noi.

„Modelele fuziunii Gaia-Sausage-Enceladus prezic că impactul ar fi trebuit să fie urmat de un adevărat foc de artificii galactic, care să intensifice formarea stelelor și să favorizeze apariția roiurilor globulare. Este pentru prima dată când această legătură este demonstrată”, a explicat Chervin F. P. Laporte, cercetător la CNRS (Franța).

Matthew D. A. Orkney, autorul principal al studiului și cercetător la ICCUB și IEEC, afirmă că lucrarea evidențiază legătura strânsă dintre structura galactică și coliziunile antice, două elemente care trebuie analizate împreună pentru a înțelege istoria Căii Lactee.

Deși oamenii de știință nu pot observa direct trecutul galaxiei noastre, ei pot studia formarea unor galaxii similare aflate la mari distanțe în Univers, folosind date obținute de Telescopul Spațial James Webb și de radiotelescopul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA).

Vă recomandăm să citiți și:

Obiecte necunoscute ar putea orbita planeta Uranus, sugerează noi observații

Pentru prima dată, marginea discului Căii Lactee a fost dezvăluită

Compuși organici nemaivăzuți au fost detectați, în premieră, pe Marte

Ceva ciudat se întâmplă cu astronauții atunci când se întorc pe Pământ