Home » Știință » De ce Internetul ne face să credem că știm mai multe decât știm în realitate

De ce Internetul ne face să credem că știm mai multe decât știm în realitate

De ce Internetul ne face să credem că știm mai multe decât știm în realitate
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 31.05.2026

În urmă cu două decenii, oamenii încercau să memoreze numere de telefon, adrese, date istorice sau informații utile pentru viața de zi cu zi. Astăzi, mare parte din aceste informații au fost transferate către dispozitivele digitale, iar noi nu mai reținem aproape nimic, pentru că știm că putem găsi orice în câteva secunde.

„Externalizarea memoriei” sau „cognitive offloading”, cum încadrează psihologii fenomenul, reprezintă tendința de a muta o parte din efortul mental către tehnologie. O strategie aparent eficientă și practică, dar care în același timp ne afectează memoria și modul în care ne evaluăm propriile cunoștințe.

În 2011, cercetătorii Betsy Sparrow, Jenny Liu și Daniel Wegner, de la Columbia University, au publicat un studiu devenit celebru sub numele de „efectul Google”. Participanții invitați să ia parte la experiment trebuiau să răspundă la întrebări simple de cultură generală, iar o parte dintre ei aveau acces rapid la internet. La final, cei care folosiseră motorul de căutare nu doar că își aminteau mai puține informații, ci aveau și tendința de a-și supraestima nivelul real de cunoaștere.

Cu alte cuvinte, creierul începea să confunde accesul la informație cu posesia informației.

Studiile ulterioare au arătat că, atunci când știm că o informație este salvată pe un dispozitiv sau poate fi găsită imediat online, avem mai puține șanse să o memorăm în mod activ. În schimb, reținem mai ales traseul către ea: unde am citit-o, pe ce site apărea sau ce cuvinte-cheie trebuie folosite pentru a o recupera.

Dintr-un anumit punct de vedere, comportamentul este perfect logic. Creierul uman încearcă mereu să economisească energie, iar memorarea necesită energie și efort cognitiv. Dacă informația poate fi accesată instantaneu, mintea preferă să păstreze doar „harta” către ea, nu informația în sine.

Fenomenul poate fi observat ușor în viața de zi cu zi. După câteva ore petrecute citind articole sau urmărind videoclipuri explicative, mulți oameni au impresia că au înțeles un subiect în profunzime. Când încearcă însă să îl explice fără să mai aibă acces la internet, descoperă că rețin doar câteva idei generale și fragmente disparate.

Psihologii avertizează că accesul rapid la informație nu este echivalent cu înțelegerea profundă. A citi, a recunoaște și a putea găsi ceva repede sunt procese foarte diferite de capacitatea de a explica, analiza sau folosi efectiv informația respectivă.

Externalizarea memoriei către motoarele de căutare nu înseamnă neapărat că ne pierdem inteligența, ci doar că ne reorganizăm radical modul în care ne folosim creierul. Când orice răspuns este la câteva click-uri distanță, efortul mental nu mai cade pe memorarea informațiilor brute, ci pe capacitatea de a selecta ce este important din acest volum uriaș de informații și de a face legături logice între ele.

Știați că?

În studiul publicat de cercetătorii de la Columbia University, participanții își aminteau mai bine unde pot găsi informația decât informația în sine.

Psihologii folosesc termenul de „cognitive offloading” pentru situațiile în care oamenii transferă o parte din procesele mentale către telefoane, computere sau alte dispozitive digitale.

Mai multe studii au arătat că simpla posibilitate de a căuta rapid pe internet reduce motivația creierului de a memora activ informațiile.

Notă editorială: Informațiile din acest articol se bazează pe cercetări publicate în domeniul psihologiei cognitive și al neuroștiinței memoriei.

Surse:

https://www.science.org/doi/10.1126/science.1207745

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11000703/

https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2105061118

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum arată viitorul Internetului? Două tehnologii aparent diferite deschid calea!

De la rugină la lux cu un singur click: Iată cum apartamentele murdare devin „curate” în pozele de pe internet!

20 de glume despre Chuck Norris care au cucerit Internetul

China vrea ca toată lumea să fie fericită pe Internet

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un papirus carbonizat din Herculaneum a fost citit fără să fie desfăcut. Tehnologia care deschide biblioteca pierdută a Antichității
Un papirus carbonizat din Herculaneum a fost citit fără să fie desfăcut. Tehnologia care deschide biblioteca pierdută ...
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau lucruri proaste
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau ...
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie