Compoziția chimică din Oceanul Arctic a depășit un punct critic ireversibil

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pierderea accelerată a gheții marine din Oceanul Arctic a declanșat o schimbare cel mai probabil ireversibilă în compoziția chimică a apelor arctice, cu efecte care se propagă de-a lungul întregului lanț trofic, de la plancton până la mamifere marine. Concluzia aparține unui studiu publicat în revista Communications Earth & Environment.

Cercetătorii au descoperit că retragerea masivă a gheții marine a redus concentrațiile de nitrați, un nutrient esențial pentru dezvoltarea fitoplanctonului, aflat la baza ecosistemului arctic. Fără cantități suficiente de nitrați, productivitatea biologică a oceanului scade, afectând peștii, păsările marine și mamiferele care depind de această rețea alimentară.

• Europa s-a topit în luna mai. Temperaturile record îi surprind pe localnici: „Primăvara pare mijlocul verii”
• Aceasta este dovada că o arahnidă este și prădătoare, nu doar necrofagă

Echipa de la University of Edinburgh a analizat peste două decenii de date colectate din Strâmtoarea Fram, principalul culoar prin care apele arctice ajung în Oceanul Atlantic, potrivit phys.org.

Analiza arată că, începând cu anul 2009, nivelurile de nitrați din apele care părăsesc Oceanul Arctic au început să scadă constant. Fenomenul coincide cu accelerarea pierderii gheții marine observată în aceeași perioadă.

Potrivit cercetătorilor, expunerea la lumină a unor vaste platforme continentale de mică adâncime, anterior acoperite de gheață, a intensificat un proces natural numit denitrificare bentonică. Acesta transformă nitrații în azot gazos, eliminând astfel nutrientul din apă.

„Ani de zile s-a crezut că pierderea gheții marine va favoriza dezvoltarea fitoplanctonului, deoarece mai multă lumină solară ajunge la suprafața oceanului. Descoperirile noastre sugerează însă că această relație s-a schimbat”, a declarat Marta Santos-García, doctorandă la Școala de Geoștiințe a Universității din Edinburgh și coautoare a studiului.

Potrivit acesteia, Oceanul Arctic pare să fi trecut de la un sistem limitat în principal de lumină la unul limitat de disponibilitatea nitraților, cu consecințe majore asupra ecosistemelor marine și asupra rolului regiunii în reglarea climei globale.

Reducerea nitraților ar putea afecta inclusiv capacitatea Oceanului Arctic de a absorbi dioxid de carbon din atmosferă, deoarece fitoplanctonul joacă un rol esențial în captarea carbonului prin fotosinteză.

Profesorul Raja Ganeshram, coordonatorul proiectului, consideră că ecosistemul arctic a depășit un „punct critic” în jurul anului 2009.

„Modul în care această schimbare se va transmite de-a lungul lanțului trofic trebuie monitorizat atent, deoarece implicațiile sunt profunde, inclusiv pentru pescuitul comercial din Atlanticul de Nord”, avertizează el.

Cercetătorii subliniază că, din cauza continuării pierderii gheții marine, este foarte puțin probabil ca Oceanul Arctic să revină la condițiile care au existat înainte de acest prag ecologic.

Vă recomandăm să citiți și:

O adevărată hartă a comorilor: Cercetătorii dezvăluie unde se ascund zăcămintele de pământuri rare

O singură zi de atacuri asupra rafinăriilor de petrol din Iran a eliberat la fel de mult dioxid de sulf ca o erupție vulcanică

Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif

Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?