Un nou model statistic ajută cercetătorii să identifice speciile „invizibile” din ecosisteme

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O echipă de cercetători din Statele Unite a dezvoltat un nou instrument statistic care poate estima cu mai mare precizie numărul real de specii dintr-un ecosistem, inclusiv pe cele care scapă observației în timpul studiilor de teren. Descoperirea ar putea îmbunătăți monitorizarea biodiversității și evaluarea impactului schimbărilor de mediu asupra habitatelor naturale.

Studiul abordează una dintre cele mai vechi provocări ale ecologiei: estimarea diversității reale a speciilor într-un anumit habitat.

Atunci când cercetătorii inventariază fauna și flora dintr-un lac, o pădure sau alt ecosistem, este aproape imposibil să detecteze toate speciile existente. Unele sunt extrem de rare, iar altele sunt dificil de observat sau capturat. Din acest motiv, estimarea numărului de specii „ascunse” a reprezentat o preocupare constantă pentru oamenii de știință.

Noua metodă, intitulată „A Bayesian Hierarchical Modeling Approach for Species Diversity in Ecology”, a fost dezvoltată de cercetători de la The University of Toledo, U.S. Geological Survey Great Lakes Science Center și Wittenberg University.

Modelul combină un cadru matematic elaborat încă din anii 1940 pentru descrierea distribuției speciilor în natură cu tehnici moderne de calcul și analiză statistică. Astfel, cercetătorii pot estima nu doar numărul total de specii dintr-un ecosistem, ci și modul în care indivizii sunt distribuiți între acestea.

Potrivit coordonatorului studiului, Song S. Qian, instrumentul oferă o imagine mai completă asupra stării ecosistemelor, potrivit phys.org.

„Dincolo de simpla numărare a speciilor, acest instrument le oferă cercetătorilor o perspectivă mai bogată asupra sănătății ecosistemelor, măsurând simultan două caracteristici esențiale: abundența speciilor și gradul în care această abundență este distribuită între ele”, a explicat specialistul.

Metoda a fost testată atât pe seturi de date simulate, cât și pe trei baze de date istorice din lumea reală, demonstrând un nivel ridicat de precizie și eficiență. În plus, cercetătorii au arătat că modelul poate integra informații provenite din mai multe studii similare, facilitând identificarea tendințelor ecologice pe termen lung și la scară regională.

Specialiștii consideră că noul instrument ar putea deveni un aliat important în monitorizarea efectelor poluării, schimbărilor climatice și pierderii habitatelor naturale. Prin identificarea mai exactă a biodiversității reale, cercetătorii vor putea evalua mai bine sănătatea ecosistemelor și riscurile cu care acestea se confruntă.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care animal rar nu este deloc rar?

Studiu: Insectele își „îngrijesc” rănile la fel ca mamiferele

Un nou studiu sugerează că și greierii pot simți durerea

Test de cultură generală. De ce urșii panda stau uneori în mâini?