Un nou studiu realizat de Institutul SETI sugerează că proiectele de căutare a inteligenței extraterestre s-ar putea confrunta cu o provocare neașteptată. Aceeași activitate stelară care modelează condițiile din jurul planetelor îndepărtate ar putea, de asemenea, să facă semnalele radio extraterestre mult mai greu de detectat.
Multe eforturi SETI se concentrează pe căutarea unor semnale radio extrem de înguste (pe o singură frecvență), deoarece este foarte puțin probabil ca acestea să fie produse de procese cosmice naturale. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că aceste semnale pot deveni distorsionate înainte de a părăsi sistemul stelar de origine.
Timp de decenii, oamenii de știință din cadrul programelor SETI au căutat vârfuri ascuțite în frecvențele radio care ar putea indica prezența unei tehnologii avansate.
Presupunerea a fost că un emițător extraterestru ar produce un semnal intens concentrat, care să iasă în evidență din zgomotul de fundal natural. Noul studiu atrage atenția asupra unei probleme potențiale în această abordare. Chiar dacă o civilizație trimite un semnal radio perfect delimitat, acesta s-ar putea să nu mai arate așa după ce traversează mediul din jurul propriei stele.
Oamenii de știință iau deja în calcul multe dintre efectele care apar atunci când undele radio traversează spațiul interstelar. Acest studiu a analizat, în schimb, ce se întâmplă mult mai aproape de sursa semnalului.
Fluctuațiile de densitate a plasmei din vânturile stelare, alături de evenimentele explozive precum ejecțiile de masă coronală, pot altera undele radio chiar lângă punctul lor de plecare. Aceste efecte pot dispersa energia unui semnal pe o gamă mai largă de frecvențe, slăbind vârful ascuțit pe care se bazează majoritatea metodelor actuale de căutare, scrie Sciencedaily.
„Căutările SETI sunt adesea optimizate pentru semnale extrem de înguste. Dacă un semnal este lărgit de mediul propriei sale stele, acesta poate scădea sub pragurile noastre de detecție, chiar dacă el există acolo, ceea ce ar putea ajuta la explicarea tăcerii radio pe care am întâlnit-o în căutările de tehnosemnături”, a declarat dr. Vishal Gajjar, astronom la Institutul SETI și autorul principal al lucrării.
Pentru a măsura cât de semnificativă poate fi această lărgire a semnalului, cercetătorii au apelat la o sursă de date mult mai apropiată de noi: transmisiile radio de la sondele spațiale care operează în sistemul nostru solar.
Utilizând observațiile de la sondele planetare, echipa a calibrat modul în care plasma turbulentă afectează semnalele radio pe bandă îngustă. Apoi, au aplicat acele măsurători la o varietate de medii stelare pentru a estima cum ar putea influența aceleași procese semnalele care provin de la alte stele.
Rezultatul este un model practic care le permite oamenilor de știință să estimeze gradul de lărgire a semnalului în jurul diferitelor tipuri de stele și la diferite frecvențe de observare, în special în mediile cu vreme spațială foarte activă.
Descoperirile ar putea influența atât selecția țintelor SETI, cât și strategiile de căutare. Conform studiului, piticele roșii (stelele de tip M), care reprezintă aproximativ 75% din toate stelele din Calea Lactee, sunt în mod deosebit predispuse să lărgească semnalele radio pe bandă îngustă înainte ca acestea să poată evada din sistemul respectiv.
Din acest motiv, cercetătorii sugerează că viitoarele căutări ar trebui să rămână receptive și la semnale mai late decât tehnosemnăturile ultra-înguste vizate în mod tradițional de programele SETI.
„Prin cuantificarea modului în care activitatea stelară poate remodela semnalele pe bandă îngustă, putem proiecta căutări care să se potrivească mai bine cu ceea ce ajunge efectiv pe Pământ, nu doar cu ceea ce s-ar putea transmite la sursă”, a adăugat Grayce C. Brown, coautoare a studiului și asistentă de cercetare la Institutul SETI.
3 motive pentru care extratereștrii nu ne vizitează, conform științei
Telescopul James Webb dezvăluie două amurguri complet diferite pe o lume extraterestră
O întrebare care ne macină încă de pe vremea lui Aristotel: există într-adevăr extratereștri?