Fiecare satelit Starlink trebuie să evite o coliziune aproape săptămânal. Sateliții Starlink ai companiei SpaceX au efectuat peste 355.000 de manevre de evitare a coliziunilor în ultimul an, ceea ce înseamnă că fiecare satelit și-a modificat traiectoria, în medie, de peste 40 de ori. Datele provin din cel mai recent raport transmis Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC) din SUA. Numai între decembrie 2025 și mai 2026 au fost înregistrate peste 207.000 de manevre, cu aproape 60.000 mai multe decât în semestrul anterior.
Fiecare satelit Starlink trebuie să evite o coliziune aproape săptămânal. Specialiștii avertizează că ritmul accelerat al acestor intervenții reflectă aglomerarea tot mai mare a orbitei joase a Pământului. Hugh Lewis, profesor de astronautică la Universitatea din Birmingham (Anglia), consideră că, în ciuda sistemelor performante de evitare, riscul unei coliziuni între sateliți operaționali devine tot mai mare. El explică faptul că deși fiecare manevră reduce probabilitatea unui impact la aproximativ unu la un milion, numărul uriaș de manevre face ca riscul total să crească.
Constelația Starlink a ajuns de la aproximativ 6.000 de sateliți în 2024 la peste 10.000 în iunie 2026, în timp ce numărul total al sateliților activi de pe orbită a crescut la circa 16.000. Sateliții Starlink operează la între 480 și 550 de kilometri altitudine și folosesc un sistem autonom care declanșează automat o manevră atunci când probabilitatea unei coliziuni depășește un anumit prag, explică Space.com.
Lewis avertizează că planul SpaceX de a extinde constelația la 100.000 de sateliți ar putea duce la peste un milion de manevre de evitare pe an până în 2030. În aceste condiții, riscul rezidual nu ar mai putea fi considerat neglijabil.
Tommaso Sgobba, directorul Asociației Internaționale pentru Promovarea Siguranței Spațiale, spune că această evoluție era previzibilă. Pe măsură ce numărul sateliților crește, se multiplică și numărul potențialelor întâlniri dintre ei. El atrage atenția și asupra faptului că prognozele privind traiectoriile sunt afectate de variațiile vremii spațiale, ceea ce face dificilă diferențierea unui pericol real de o alertă falsă. În consecință, mulți sateliți consumă inutil combustibil și își reduc durata de viață.
În prezent, sateliții Starlink execută automat manevrele de evitare, fără coordonare directă cu alți operatori. Între timp, noi constelații, precum Amazon LEO și proiectul chinez Thousand Sails, vor aglomera și mai mult orbita joasă, unele urmând să folosească regiuni similare cu cele ocupate de Starlink.
Cei doi experți susțin că autoritățile ar trebui să-i oblige pe operatori să prezinte încă din faza de aprobare estimări privind numărul anual de manevre necesare și capacitatea sateliților de a le efectua. În opinia lor, aglomerarea orbitei este o problemă previzibilă, care trebuie gestionată prin reguli clare înainte de lansarea noilor constelații.
Ceva ciudat se întâmplă cu cel mai mare satelit natural al lui Pluto
Cei mai vechi quasari descoperiți vreodată adâncesc un mister spațial uimitor
Premieră în astronomie! Ce au descoperit oamenii de știință pe Pluto?