9 fapte surprinzătoare despre rechini: pot face calcule, au „buric” și simt bătăile inimii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Rechinii sunt printre cei mai vechi prădători vertebrați ai planetei, iar după sute de milioane de ani de evoluție, ei continuă să uimească oamenii de știință. Departe de imaginea unor ucigași lipsiți de inteligență, aceste vietăți au abilități cognitive, sociale și senzoriale care le apropie mai mult de mamifere decât s-ar crede..

Una dintre cele mai impresionante este capacitatea lor de supraviețuire. Strămoșii rechinilor au traversat toate cele cinci mari extincții în masă ale Pământului, inclusiv evenimentul de acum aproximativ 252 de milioane de ani, cunoscut drept „Marea Moarte”, care a eliminat aproape 90% din viața marină. Astăzi, rechinii sunt prezenți în aproape toate oceanele lumii, potrivit BBC.

Cercetările arată că rechinii sunt și mult mai inteligenți decât se credea. Ei pot diferenția forme geometrice, culori și sunete și sunt capabili să memoreze informații timp de aproape un an. Mai mult, experimentele au demonstrat că pot face calcule simple, reușind să distingă între cantități diferite, precum trei și cinci sau patru și șapte.

Embrionii se devorează între ei

Unele specii au demonstrat chiar preferințe muzicale neașteptate. Într-un studiu realizat în Australia, rechinii Port Jackson au învățat să asocieze muzica jazz cu hrana, însă nu au reușit să facă aceeași legătură în cazul muzicii clasice.

La fel de surprinzător este faptul că multe specii nasc pui vii. Rechini precum cei-taur sau ciocan își hrănesc embrionii printr-un cordon ombilical, motiv pentru care puii au, pentru o perioadă după naștere, un adevărat „buric”, asemănător celui uman.

În cazul rechinului-tigru de nisip, lupta pentru supraviețuire începe încă din uter. Embrionii se devorează între ei, iar la final rămâne un singur pui în fiecare uter, fenomen cunoscut sub numele de canibalism intrauterin.

Pielea rechinilor este acoperită cu mii de denticuli

Contrar reputației de animale solitare, unele specii dezvoltă relații sociale complexe. Rechinii de recif formează grupuri stabile timp de mai mulți ani, iar puii de rechin-lămâie învață unii de la alții cum să găsească hrană și să evite prădătorii. Au fost observate chiar și perechi de mari rechini albi care au înotat împreună aproximativ 6.000 de kilometri fără să se despartă.

Pielea rechinilor este acoperită cu mii de denticuli, structuri asemănătoare unor dinți minusculi, care reduc rezistența apei și le permit să înoate mai eficient. În plus, aceștia își pot „simți” mediul atingând obiectele cu pielea lor aspră.

Un alt atu extraordinar este sistemul senzorial. Rechinii pot detecta câmpurile electrice generate de contracțiile musculare ale altor animale, inclusiv bătăile inimii unei prăzi ascunse sub nisip sau aflate în întuneric complet. Tot aceste organe senzoriale îi ajută să se orienteze pe distanțe uriașe, folosind câmpul magnetic al Pământului.

Fosilele arată că strămoșii rechinilor au apărut în urmă cu aproximativ 450 de milioane de ani, cu mult înaintea copacilor, dinozaurilor sau chiar a inelelor lui Saturn. Astăzi există în jur de 500 de specii, iar cercetătorii continuă să descopere altele noi, demonstrând că aceste animale rămân printre cele mai fascinante și mai rezistente forme de viață de pe planetă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Rechinii din Bahamas au ieșit pozitivi la testele de cocaină și cafeină

Cel mai mare șarpe de mare care a trăit vreodată ar fi putut mânca chiar și rechini

Cercetătorii au descoperit ceva neașteptat despre rechinii-taur

Un nou studiu schimbă tot ce știam despre disparițiile misterioase ale marilor rechini albi