Broscuța morocănoasă ce pare că te judecă este cu un pas mai aproape de dispariție. Breviceps macrops, devenită celebră pe internet datorită expresiei sale permanent morocănoase și a sunetului ascuțit pe care îl scoate, se confruntă cu amenințări tot mai mari în habitatul său natural. Din cauza distrugerii mediului în care trăiește, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) i-a modificat statutul de conservare de la „aproape amenințată” la „vulnerabilă”.
Broscuța morocănoasă ce pare că te judecă este cu un pas mai aproape de dispariție. Spre deosebire de majoritatea broaștelor, Breviceps macrops s-a adaptat să trăiască în nisipurile fierbinți din sudul Africii, nu în păduri tropicale sau zone umede.
Specia este întâlnită doar pe o fâșie îngustă de coastă din Namaqualand, care se întinde din Africa de Sud până în Namibia. Acolo își petrece cea mai mare parte a timpului îngropată în dune, ieșind la suprafață doar pentru a se hrăni și a se reproduce.
Aspectul său neobișnuit (corp rotund, picioare scurte adaptate pentru săpat, mers legănat și un scârțâit asemănător unei jucării din cauciuc) a transformat-o într-o vedetă a rețelelor sociale. Totuși, popularitatea ei ar putea avea și efecte negative, atrăgând atenția colecționarilor interesați de comerțul cu animale de companie exotice.
Potrivit IUCN, în lipsa unor măsuri de conservare, populația speciei ar putea scădea cu aproximativ 20% în următorii zece ani. Habitatul broaștei are o lățime de doar aproximativ 10 kilometri, ceea ce o face extrem de vulnerabilă la modificările mediului.
Principalele amenințări sunt exploatările miniere de diamante, dezvoltarea infrastructurii și un amplu proiect destinat producerii hidrogenului verde. Acesta din urmă ar putea afecta aproximativ o treime din arealul speciei din Africa de Sud și până la două treimi din cel aflat în Namibia.
Deși are doar dimensiunea unei bezele, broasca poate parcurge până la 38 de metri într-o singură noapte, deplasându-se printr-un mers legănat caracteristic. Aceasta își petrece mult timp sub nisip și așteaptă nopțile cu ceață, când umiditatea este suficient de ridicată pentru a ieși la suprafață și a-și căuta un partener, scrie IFL Science.
Specialiștii spun că această broască este unică prin biologia, modul de reproducere și adaptările sale la mediul deșertic. Tocmai de aceea, ei subliniază că locul ei este în habitatul natural, nu în terarii, iar protejarea puținelor zone în care trăiește este esențială pentru supraviețuirea speciei.
Ce se întâmplă cu păsările care dedică mai multă energie creșterii puilor?
Cașaloții vorbesc aproape la fel ca oamenii, au descoperit cercetătorii
Cercetătorii au descoperit un nou comportament al furnicilor