Este adevărat că inteligența oamenilor scade? Răspunsul nu este atât de simplu!

Este adevărat că inteligența oamenilor scade? Timp de aproape un secol, cercetătorii au observat că scorurile la testele de inteligență au crescut constant de la o generație la alta. Fenomenul, cunoscut drept „efectul Flynn”, a fost descris în 1984 de către cercetătorul James Flynn și indica o creștere medie de aproximativ trei puncte de IQ per deceniu. Printre explicațiile propuse s-au numărat alimentația mai bună, accesul mai timpuriu la educație, familiile mai puțin numeroase și mediile de viață tot mai complexe.

Însă cercetările recente sugerează că această tendință s-ar fi inversat. Într-un studiu publicat în revista Intelligence, o echipă condusă de Elizabeth Dworak, de la Northwestern University (SUA), a analizat rezultatele a aproape 400.000 de adulți americani testați între anii 2006 și 2018 și a descoperit indicii ale unui posibil „efect Flynn invers”.

Datele au provenit din proiectul SAPA, o platformă online de cercetare, iar participanții au completat testul International Cognitive Ability Resource (ICAR). În loc să analizeze doar scorul total, cercetătorii au evaluat separat mai multe tipuri de abilități cognitive, printre care raționarea abstractă, gândirea logică, raționarea verbală și capacitatea de a manipula mintal obiecte tridimensionale.

Este adevărat că inteligența oamenilor scade? Iată ce spun datele!

Este adevărat că inteligența oamenilor scade? Rezultatele au arătat o scădere a scorurilor cognitive generale pe parcursul celor 13 ani analizați, indiferent de vârstă, sex sau nivel de educație. Cele mai accentuate scăderi au fost observate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani și al persoanelor cu un nivel mai redus de educație.

Totuși, declinul nu a fost uniform. Performanțele la testele de raționare abstractă și logică au scăzut, în timp ce rezultatele la probele de raționare verbală au rămas aproape neschimbate. În schimb, capacitatea de rotație mintală în spațiu (abilitatea de a vizualiza și manipula obiecte tridimensionale) s-a îmbunătățit. Cercetătorii sugerează că popularitatea jocurilor video ar putea contribui la această evoluție, deși ipoteza nu a fost testată în studiu.

Tendințe similare au fost observate și la alte examene standardizate din Statele Unite, precum ACT și SAT, ale căror scoruri medii au scăzut în ultimul deceniu. Declinul a început însă înainte de apariția Inteligenței Artificiale (AI) generative și înainte de pandemia de COVID-19, ceea ce înseamnă că niciuna dintre acestea nu poate explica fenomenul.

IQ-ul nu este un instrument de măsură perfect

Unii comentatori, precum jurnalistul James Marriott, susțin că răspândirea smartphone-urilor și trecerea de la lectura pe hârtie la consumul rapid de conținut online ar putea influența modul în care oamenii gândesc și procesează informațiile. Totuși, autorii studiului subliniază că cercetarea lor nu poate identifica cauzele schimbărilor observate, deoarece a analizat grupuri diferite de participanți în momente diferite, nu aceleași persoane de-a lungul timpului.

Concluzia cercetătorilor este că evoluția inteligenței umane pare mai complexă decât o simplă creștere sau scădere a IQ-ului. Unele abilități cognitive par să se deterioreze, în timp ce altele continuă să se dezvolte, posibil ca răspuns la schimbările tehnologice și culturale ale societății moderne, scrie ScienceAlert.

Vă recomandăm să citiți și:

Problemele financiare pot accelera îmbătrânirea creierului, avertizează un studiu

Ar putea matematica să influențeze chiar și iubirea? Un profesor crede că da!

Test de cultură generală. Câte ore durează cel mai lung zbor din lume?

Pentru prima dată, cercetătorii au „filmat” cum se propagă o criză epileptică prin creier