Data la care Vezuviul a distrus Pompeii este una dintre întrebările încă discutate de cercetători. Mult timp, 24 august 79 d.Hr. a fost data acceptată, pe baza unei scrisori a lui Pliniu cel Tânăr. Numai că, în Pompeii, arheologii au găsit de-a lungul timpului mai multe indicii care duc spre toamnă: fructe de sezon, recipiente cu vin aflat în proces de fermentare, un fragment de inscripție datat în octombrie și victime îmbrăcate în haine groase.
Acum, o nouă analiză aduce din nou în discuție hainele. Cercetătorii de la Universitatea din Valencia au examinat 14 mulaje ale victimelor și au identificat urme de țesături care indică tunici și mantii din lână la cel puțin patru dintre ele.
Cercetarea a fost prezentată la un congres internațional și nu reprezintă, deocamdată, o dovadă publicată într-o revistă științifică evaluată inter pares. Cercetătorii nu spun că această descoperire stabilește singură data erupției.
Data de 24 august apare într-o versiune medievală a scrisorii trimise de Pliniu cel Tânăr istoricului Tacitus. Pliniu era adolescent când a avut loc erupția și se afla la Misenum, de cealaltă parte a Golfului Napoli. Mai târziu, a descris evenimentele în două scrisori. Originalele nu s-au păstrat, iar textul cunoscut astăzi provine din copii realizate în Evul Mediu.
Tocmai aici apare una dintre probleme. Unele copii ale scrisorilor lui Pliniu transmit date diferite, ceea ce a alimentat de mult timp dezbaterea privind momentul exact al erupției.
În ultimele decenii, dovezile descoperite în Pompeii au înclinat tot mai mult balanța către o dată din toamnă.
În 2018, arheologii au descoperit într-o casă din Pompeii o inscripție scrisă cu cărbune. Textul menționează „a 16-a zi înainte de calendele lui noiembrie”, ceea ce corespunde datei de 17 octombrie în calendarul modern.
Dacă inscripția fusese scrisă în anul erupției, orașul nu putea fi acoperit de cenușă în august și apoi să primească acel mesaj pe zid în octombrie.
Cercetătorii au considerat însă foarte probabil că inscripția era recentă, deoarece fusese scrisă cu cărbune, un material considerat fragil. Descoperirea a devenit unul dintre cele mai importante argumente pentru o erupție în octombrie.
Un studiu publicat în Earth-Science Reviews în 2022 a indicat 24-25 octombrie drept intervalul cel mai probabil pentru erupție, pe baza mai multor categorii de dovezi. Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie din Italia (INGV) a prezentat, de asemenea, 24-25 octombrie drept data considerată cea mai acreditată.
Noua cercetare a Universității din Valencia pornește de la mulajele realizate după corpurile victimelor.
În secolul al XIX-lea, arheologul italian Giuseppe Fiorelli a dezvoltat metoda prin care spațiul rămas în cenușa întărită după descompunerea corpului era umplut cu ipsos. Rezultatul păstrează forma corpului și, în unele cazuri, detalii ale hainelor purtate în momentul morții.
Cercetătorii au reanalizat 14 astfel de mulaje și au urmărit în special urmele lăsate de țesături. În cel puțin patru cazuri au identificat indicii privind existența unor haine din lână, inclusiv tunici și mantii. Unele dintre victime se aflau în interiorul clădirilor, iar altele în exterior.
La prima vedere, descoperirea pare greu de împăcat cu o erupție în august, când temperaturile din zona Napoli sunt ridicate. Dar hainele nu pot fi folosite singure pentru a stabili anotimpul.
Lâna nu era un material rezervat lunilor reci. Era una dintre cele mai folosite fibre textile în lumea romană, fiind rezistentă, relativ ieftină și ușor de întreținut. Inul, bumbacul și mătasea existau și ele, dar unele dintre aceste materiale erau mai delicate sau mai greu accesibile.
Prin urmare, faptul că o persoană purta o tunică sau o manta de lână nu înseamnă automat că afară era frig.
Mai există și o altă posibilitate. În timpul erupției, aerul era plin de cenușă și gaze, iar temperaturile puteau varia puternic în funcție de apropierea de sursa erupției și de faza acesteia. Cercetătorii au sugerat că hainele groase ar fi putut oferi și o anumită protecție în aceste condiții.
Așadar, lâna nu rezolvă singură problema datei.
Hainele sunt doar una dintre piesele puzzle-ului.
În Pompeii au fost descoperite fructe care apar în mod obișnuit toamna, inclusiv nuci, smochine uscate, rodii și castane. În unele locuințe au fost găsite și vase mari în care vinul se afla deja într-o etapă a procesului de producție asociată perioadei de după recoltarea strugurilor.
Un alt indiciu invocat pentru datarea în toamnă a fost un denar de argint cu chipul împăratului Titus și o titulatură asociată celei de-a 15-a aclamații imperiale. Autorii studiului din 2022 au considerat că moneda indică o emitere ulterioară lunii august. Interpretarea a fost însă contestată ulterior, într-un comentariu publicat în aceeași revistă, autorul susținând că moneda fusese identificată greșit și că poate fi compatibilă și cu data de august.
Niciunul dintre aceste elemente nu spune singur data exactă. Împreună, însă, formează o imagine mai greu de împăcat cu o erupție în mijlocul verii.
Pentru că sursa lui Pliniu cel Tânăr rămâne importantă.
El a fost contemporan cu erupția și a oferit una dintre cele mai valoroase descrieri ale dezastrului. Problema este că textul original al scrisorii nu s-a păstrat. Cercetătorii lucrează cu manuscrise copiate mult mai târziu, iar în diferite versiuni ale textului au apărut diferențe privind data.
Asta nu înseamnă că relatarea lui Pliniu este inutilă. Din contră, ea este una dintre principalele surse istorice despre erupție. Dar data transmisă printr-o copie medievală trebuie comparată cu ceea ce arată arheologia.
Noua cercetare de la Valencia trebuie privită în acest context.
Urmele de lână sunt interesante pentru că se adaugă altor dovezi care indică un anotimp mai rece. Dar cercetătorii nu au demonstrat că victimele purtau haine de iarnă și nici că erupția a avut loc cu siguranță într-o anumită zi din octombrie.
Există explicații alternative. Lâna era un material obișnuit în lumea romană, iar hainele puteau avea alte funcții decât protejarea împotriva frigului. Un expert citat de Live Science a atras atenția tocmai asupra acestui aspect.
De aceea, hainele victimelor trebuie privite ca o piesă dintr-un ansamblu de dovezi, nu ca dovada care rezolvă singură disputa.
Cercetarea vulcanologică publicată în 2022 a propus 24-25 octombrie 79 d.Hr. drept intervalul cel mai probabil, iar INGV a prezentat această dată drept cea mai acreditată. Totuși, data rămâne disputată, iar cercetări și analize ulterioare au contestat unele dintre argumentele folosite pentru datarea în octombrie.
Totuși, dezbaterea nu a dispărut complet. Data de 24 august continuă să apară în surse istorice și în lucrări care acordă o greutate mai mare textului lui Pliniu decât indiciilor arheologice.
În cazul noilor mulaje analizate de cercetătorii spanioli, întrebarea este încă deschisă. Poate că victimele purtau lână pentru că era un material obișnuit. Poate că vremea era neobișnuit de rece. Sau poate că hainele reprezintă încă un indiciu că erupția a avut loc în toamnă.
Deocamdată, cea mai solidă imagine este construită din toate aceste dovezi puse împreună: o inscripție datată în octombrie, fructe de sezon, vinul deja pregătit pentru depozitare, o monedă a cărei interpretare este disputată și haine care par mai potrivite unui anotimp rece. 24-25 octombrie rămâne una dintre cele mai bine susținute propuneri din cercetarea vulcanologică recentă, dar data exactă a erupției nu poate fi considerată definitiv stabilită. Noile observații asupra hainelor victimelor adaugă un indiciu interesant, însă nu rezolvă singure disputa.
Mai mult de 100 de mulaje ale victimelor din Pompeii au fost realizate prin metoda dezvoltată de arheologul Giuseppe Fiorelli în secolul al XIX-lea.
O inscripție descoperită în Pompeii menționează data de 17 octombrie, oferind unul dintre cele mai importante argumente împotriva datei de 24 august.
Fructele de toamnă, vinul aflat în proces de fermentare, hainele groase și anumite monede descoperite la Pompeii sunt printre indiciile folosite pentru stabilirea perioadei erupției.
Un studiu vulcanologic publicat în 2022 a indicat 24-25 octombrie 79 d.Hr. drept intervalul cel mai probabil, însă această interpretare a fost ulterior contestată.
Surse:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0012825222001568
https://pompeiisites.org/wp-content/uploads/REGIO-V-EXCAVATIONS-ENG.pdf
Cenușa de la Pompeii dezvăluie cum mirosea orașul condamnat acum 2.000 de ani
Un oraș acoperit cu beton este un „Pompeii modern” și simbol al artei contemporane
Băile antice din Pompeii erau extrem de murdare, arată o analiză pe izotopi