Un studiu derulat pe peste 800.000 de pacienți arată că tulburările de voce sunt asociate cu un risc mai mare de declin cognitiv sau demență, depășind pierderea auzului ca indicator timpuriu.
Mai exact, persoanele care se confruntă cu o deteriorare a calității vocii, modificări de ton, claritate, volum sau reducerea registrului vocal, prezintă un risc cu 58% mai mare de a dezvolta tulburări cognitive sau demență, comparativ cu cele fără afecțiuni vocale.
Descoperirea provine din primul studiu la scară largă privind tulburările vocale diagnosticate, realizat de cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității Drexel.
În prezent, aproximativ 17,9 milioane de adulți din Statele Unite ale Americii raportează probleme vocale anuale, scrie Technologynetworks.
Noile date sugerează că vocea ar putea oferi un semnal de alarmă mai timpuriu și mai precis decât pierderea auzului, considerată până acum principalul factor modificabil de risc.
Echipa de cercetare a analizat datele medicale a 833.417 pacienți. Rezultatele au arătat astfel că hipoacuzia izolată crește riscul de declin cognitiv cu 27%.
În plus, tulburările de voce izolate cresc riscul cu 58%. Combinarea ambelor afecțiuni prezintă însă cea mai puternică asociere cu demența.
„Dacă ai o tulburare vocală care îți afectează vorbirea, este natural să participi mai puțin la activități sociale care stimulează creierul. Vedem deja acest fenomen la pacienții cu Parkinson, unde problemele vocale preced adesea alte simptome fizice”, a explicat dr. Robert Sataloff, autorul principal al studiului.
Relația dintre izolarea socială cauzată de dificultățile de comunicare și accelerarea declinului cognitiv este bine documentată.
Identificarea timpurie a acestor modificări le permite pacienților să acceseze evaluări neuropsihologice și să își planifice îngrijirea viitoare.
Cercetătorii recomandă ca persoanele care observă schimbări persistente ale vocii să consulte un medic otolaringolog pentru a evalua atât sănătatea aparatului vocal, cât și funcția cognitivă.
Ce să eviți la vârsta mijlocie pentru a amâna demența cu 13 ani?
O „genă a longevității” ar putea proteja creierul de îmbătrânire și demență
Tulburarea de care ar suferi Donald Trump și legătura cu demența
O dietă populară și foarte simplă reduce enorm riscul de demență