O echipă de cercetători care efectua săpături într-un cimitir vechi de aproximativ 1.600 de ani, în sud-vestul Poloniei, a făcut o descoperire neașteptată.
Sub vestigiile cunoscute se afla un mormânt mult mai vechi, în care fuseseră depuse rămășițele unui bărbat, fragmente din alte două cranii și un colier alcătuit din 42 de dinți.
Descoperirea a fost făcută în a doua jumătate a lunii august 2026, spre finalul campaniei de săpături desfășurate în apropiere de Żórawina, în regiunea poloneză Silezia Inferioară. Primele estimări indică faptul că mormântul ar putea data din jurul anului 2900 î.Hr., însă această datare trebuie confirmată prin analize cu carbon-14.
Situl era cunoscut pentru un cimitir datând de la sfârșitul perioadei influențelor romane și începutul epocii migrațiilor. În timp ce cercetătorii se pregăteau să încheie campania de săpături, au observat în sol conturul circular al unei structuri cu diametrul de aproximativ patru metri.
Forma semăna cu urmele unui tumul, adică ale unei movile funerare ridicate deasupra unui mormânt. Echipa a continuat săpăturile, iar în camera centrală a început să apară un șir neobișnuit de dinți.
Aceștia erau așezați cu precizie, iar fiecare fusese găurit în zona rădăcinii. Materialul care îi ținea împreună – probabil un șnur sau o sfoară – s-a descompus de-a lungul mileniilor, însă dispunerea lor arată că formau un colier realizat intenționat.
Colierul conține 42 de dinți, care ar putea proveni de la mamifere precum reprezentanți ai familiei canidelor, urși și animale copitate. Cercetătorii nu exclud nici posibilitatea ca printre ei să existe dinți umani. Identificarea trebuie confirmată prin analize genetice.
Deocamdată, nu se știe nici ce semnificație avea podoaba. Dinții ar fi putut reprezenta trofee de vânătoare, obiecte cu valoare simbolică sau un semn al statutului social. Este posibil și ca ei să fi fost strânși de-a lungul timpului ori primiți în dar.
Numărul mare de dinți face descoperirea neobișnuită. Potrivit arheologului Tomasz Gralak, un alt colier cunoscut din Polonia, descoperit la Wojkowice și atribuit Epocii Bronzului, conținea numai patru dinți.
Într-un strat mai adânc al camerei funerare, cercetătorii au descoperit scheletul aproape complet al unui bărbat adult. Colierul i-ar fi putut aparține, dar această legătură nu a fost încă demonstrată.
În același mormânt se aflau fragmente din craniile altor doi adulți, discuri din os, mărgele de chihlimbar, o lamă din silex și un topor de luptă realizat din serpentinit, o rocă metamorfică de culoare verzuie.
Toporul prezintă urme de folosire, iar forma sa le-a permis arheologilor să estimeze preliminar vârsta mormântului. Obiecte asemănătoare sunt asociate cu perioada din jurul anului 2900 î.Hr.
Prezența celor două cranii ridică alte întrebări. Cercetătorii vor să afle dacă toate rămășițele provin din aceeași perioadă și dacă fragmentele au fost depuse în timpul înmormântării sau au ajuns în mormânt în alt moment. Ipoteza unei decapitări intenționate este investigată, dar nu există încă dovezi care să o confirme.
Mormântul ar putea fi asociat cu comunitățile culturii ceramicii cu șnur, răspândite în mare parte din Europa în mileniul al III-lea î.Hr. Numele acestei culturi provine de la modelele imprimate pe vasele de lut cu ajutorul unor șnururi răsucite.
Acestor comunități le sunt atribuite morminte individuale, topoare de piatră și anumite tipuri de podoabe și vase. Totuși, asocierea descoperirii de la Żórawina cu această cultură rămâne preliminară.
În aceeași perioadă, o altă echipă a descoperit în localitatea apropiată Iwiny un mormânt bogat în mărgele, topoare și unelte din silex. Acolo au fost găsite și oasele unui vițel, posibil depus în cadrul unui ritual funerar. Cercetătorii vor compara cele două situri pentru a vedea dacă aparțineau unor comunități înrudite.
Datarea cu carbon-14 va arăta dacă scheletul și cele două cranii provin din aceeași perioadă. Analizele genetice ar putea stabili sexul biologic și gradul de înrudire dintre persoanele ale căror rămășițe au fost descoperite.
Dinții din colier vor fi supuși unor analize zoologice și chimice. Proporțiile izotopilor de stronțiu din smalț pot oferi indicii despre regiunea în care a trăit un om sau un animal în perioada formării dinților. Izotopii de carbon și azot pot furniza informații despre alimentație.
Rezultatele ar putea arăta dacă dinții provin de la animale vânate în apropiere sau dacă unele dintre piese au fost aduse de la distanță. Cercetătorii speră să afle și dacă bărbatul era localnic sau provenea dintr-o comunitate sosită în Silezia Inferioară dintr-o altă regiune.
Descoperirea este spectaculoasă tocmai prin întrebările pe care le ridică. Colierul ar fi putut fi un trofeu, un simbol al puterii sau o podoabă ritualică. Până la încheierea analizelor, însă, identitatea bărbatului și semnificația celor 42 de dinți rămân necunoscute.
Fiecare dintre cei 42 de dinți a fost găurit în zona rădăcinii. Deși șnurul s-a descompus, poziția pieselor a păstrat forma colierului timp de aproximativ cinci milenii.
Mormântul preistoric a fost găsit într-un sit folosit din nou pentru înmormântări după mai bine de 3.000 de ani.
Smalțul dentar păstrează indicii chimice despre mediul în care a crescut un om sau un animal. Din acest motiv, dinții pot dezvălui originea geografică și alimentația chiar și după mii de ani.
Vârsta de aproximativ 5.000 de ani a fost estimată după forma toporului descoperit în mormânt. Datarea cu carbon-14 ar putea confirma estimarea sau ar putea modifica cronologia sitului.
Surse:
https://www.umw.edu.pl/pl/aktualnosci/niezwykly-grob-sprzed-5-tysiecy-lat
Ce a dezvăluit un mormânt vechi de peste 4.000 de ani despre viața din Egiptul Antic?
O rudă a omului surprinzător de înaltă, descoperită în fosile vechi de 1,4 milioane de ani
Centru ritualic mai vechi decât Stonehenge, descoperit în Boemia Centrală
Analizele ADN au rezolvat un mister vechi de 166 de ani al tragediei expediției Franklin