Legătura surprinzătoare dintre somnul din timpul zilei și demență

Care este legătura dintre somnul din timpul zilei și demență? Un pui de somn în fotoliu, în mijlocul după-amiezii, poate fi una dintre micile plăceri ale vieții. Totuși, cercetările sugerează că, în cazul persoanelor în vârstă, dormitul frecvent din timpul zilei ar putea reprezenta un semnal de avertizare privind deteriorarea sănătății cognitive.

Un studiu publicat în The Journals of Gerontology, Series A: Biological Sciences and Medical Sciences a constatat că persoanele în vârstă care dormeau frecvent în timpul zilei aveau un risc mai mare de a dezvolta demență în următorul deceniu, în comparație cu cele care ațipeau rareori sau deloc.

Cercetătorii au analizat datele a 995 de persoane cu vârste de cel puțin 65 de ani, care nu prezentau semne de demență la începutul studiului. Într-o perioadă mediană de monitorizare de cinci ani, 417 participanți (41,9%) au dezvoltat demență posibilă sau probabilă.

Care este legătura dintre somnul din timpul zilei și demență? Ar trebui să ne facem griji?

După ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă, sex, educație, fumat, indicele de masă corporală și alte probleme de sănătate, cercetătorii au descoperit că persoanele care dormeau zilnic sau aproape zilnic în timpul zilei aveau o rată de apariție a demenței cu 48% mai mare decât cele care nu obișnuiau să ațipească. Somnul involuntar era asociat cu o creștere de 39% a acestui risc, iar persoanele care dormeau cel mult 30 de minute aveau o rată cu 40% mai mare.

Aceste obiceiuri au fost asociate și cu un risc crescut de deteriorare a memoriei. Totuși, cercetătorii subliniază că rezultatele nu demonstrează că somnul din timpul zilei provoacă demență.

„Somnul frecvent în timpul zilei ar putea fi un indicator al modificărilor cerebrale, nu o cauză a acestora”, explică Adam Spira, psiholog și cercetător specializat în somn la Universitatea Johns Hopkins (SUA).

Un nou mod de a identifica persoanele care ar putea dezvolta demență

Legătura dintre somnul din timpul zilei și demență ar putea funcționa în ambele sensuri. Modificările neurologice care afectează funcțiile cognitive pot determina o nevoie mai mare de somn în timpul zilei, iar oboseala ar putea fi, la rândul ei, o consecință a tulburărilor de somn nocturn. În plus, somnul de după-amiază poate reprezenta o încercare a organismului de a compensa odihna insuficientă din timpul nopții.

Cercetătorii au luat în calcul și durata somnului nocturn, somnolența diurnă și riscul de apnee în somn. Chiar și după aceste ajustări, somnul frecvent, involuntar și de cel mult 30 de minute a rămas asociat cu un risc mai mare de demență, scrie ScienceAlert.

Autorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica relația dintre somnul diurn și deteriorarea cognitivă. Dacă se va demonstra că există o legătură cauzală, reducerea somnului excesiv din timpul zilei ar putea deveni o strategie de prevenție. Chiar și în absența unei relații directe, acest obicei ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc crescut de demență.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit un paradox surprinzător legat de modul în care îmbătrânesc celulele noastre

Micul dejun este mai important decât s-a crezut până acum, indică un nou studiu

Câinele îți tulbură somnul? S-ar putea să fie invers, indică un nou studiu

Un microb cu un genom minuscul contrazice tot ce se știa despre viața pe Pământ