De ce oamenii sunt atrași de lideri autoritari când vremurile sunt incerte? Liderii autoritari revin în prim-planul politicii, de la Moscova și Beijing până la Ankara și Washington. Politicienii care promovează imaginea unor conducători puternici, capabili să înlăture birocrația considerată slabă și să-și reducă adversarii la tăcere, câștigă tot mai mult teren. Fenomenul nu este nou, iar psihologia oferă câteva explicații pentru atracția pe care o exercită astfel de lideri.
De ce oamenii sunt atrași de lideri autoritari când vremurile sunt incerte? După cel de-Al Doilea Război Mondial, în timp ce lumea încă era șocată de ororile Holocaustului, cercetătorii de la Universitatea din California, Berkeley (SUA), au început să studieze rădăcinile psihologice ale fascismului și tendința oamenilor de a urma ordinele fără să le pună la îndoială.
Printre ei s-a numărat filosoful Theodor Adorno, care a plecat în exil după venirea lui Adolf Hitler la putere în Germania. În cartea „The Authoritarian Personality”, publicată în 1950, Adorno și colegii săi au susținut că anumite persoane sunt mai predispuse psihologic la fascism din cauza gândirii rigide, a supunerii față de reguli și a ostilității față de cei considerați diferiți. Potrivit teoriei lor, aceste trăsături se dezvoltă încă din copilărie, în familii cu părinți autoritari, unde supunerea față de autoritate este încurajată, iar cei care încalcă normele sunt priviți cu ostilitate.
Ulterior, metodologia și unele concluzii ale lucrării au fost criticate, iar cercetătorii au atras atenția că dictatorii secolului trecut nu pot fi comparați direct cu liderii populiști care au ajuns la putere în ultimii 15 ani. Cu toate acestea, studiile recente sugerează că anumite tipuri de personalitate favorizează atracția pentru conducători autoritari, punctează IFL Science.
Un studiu din 2017 a constatat că persoanele cu niveluri ridicate de conștiinciozitate, extraversie, agreabilitate și nevrotism tind să manifeste mai mult autoritarism. În schimb, cei deschiși către experiențe noi sunt mai puțin predispuși la asemenea atitudini. Persoanele care preferă ordinea, gândirea rigidă și respectarea normelor pot fi, așadar, mai atrase de liderii autoritari.
Totuși, personalitatea nu explică întregul fenomen. Un studiu publicat în 2025 în revista Evolution and Human Behavior a analizat 25 de țări și peste 5.000 de participanți, pentru a afla dacă amenințările externe influențează preferința pentru lideri dominanți. Participanții au fost împărțiți în trei grupuri, fiind invitați să își imagineze că țara lor se află în război, în pace sau că urmează să aleagă un nou conducător. Ulterior, au trebuit să aleagă între două imagini ale aceleiași fețe, modificate pentru a transmite mai multă sau mai puțină dominanță.
În scenariul unui război, 54% dintre participanți au preferat figura dominantă, în comparație cu 42% în scenariul de pace și 46% în grupul de control. Același tipar a fost observat în 19 dintre cele 25 de țări.
Nesiguranța economică și tensiunile sociale pot avea efecte similare. Un studiu realizat pe 140.000 de persoane a arătat că amenințări precum sărăcia, lipsa locuințelor și șomajul sporesc sprijinul pentru liderii dominanți. În perioade de incertitudine, oamenii tind să prefere conducători hotărâți, capabili să ia decizii dificile, chiar dacă nu sunt neapărat cei mai inteligenți sau mai experimentați candidați.
„Susținem că, atunci când se confruntă cu incertitudinea, oamenii preferă un lider sigur pe sine și hotărât să-și atingă obiectivele. Acestea sunt caracteristici pe care oamenii le asociază cu un conducător dominant și autoritar, spre deosebire de unul respectat și admirat, dar mai puțin dispus să recurgă la măsuri ferme și perceput ca lipsit de convingere atunci când trebuie să ia decizii dificile”, au concluzionat cercetătorii.
O altă teorie, încă dezbătută, leagă autoritarismul politic de riscul bolilor infecțioase. În regiunile în care afecțiuni precum hepatita virală, herpesul, HIV, rujeola și varicela sunt mai răspândite, populația tinde să manifeste o preferință mai mare pentru conformism, autoritate centralizată și respingerea celor considerați străini. Explicația propusă este că respectarea normelor grupului și evitarea contactului cu necunoscuții ar putea reduce transmiterea bolilor.
Deși unii cercetători consideră că această legătură este exagerată, studiile indică un tipar comun: în perioadele de nesiguranță, oamenii tind să se orienteze către lideri puternici și autoritari.
Consumul zilnic de alune ar putea contribui la protejarea creierului
Americanii se tem mai mult de Inteligența Artificială decât de cancer