Sute de milioane de ani lipsesc din istoria geologică a Pământului. Cum este posibil?

Sute de milioane de ani lipsesc din înregistrările geologice ale Pământului. Pământul este o planetă activă, transformată permanent de către procesele din interiorul său și de fenomenele de la suprafață. Istoria geologică poate fi observată în numeroase locuri sub forma unor succesiuni de straturi de roci, însă în unele regiuni lipsesc perioade întregi, care însumează sute de milioane de ani.

Sute de milioane de ani lipsesc din înregistrările geologice ale Pământului. Fenomenul este cunoscut sub numele de Marea Neconformitate. În numeroase locuri, roci din perioada cambriană, vechi de aproximativ 540 de milioane de ani, se găsesc direct deasupra unor formațiuni care au peste un miliard de ani. Ce s-a întâmplat cu straturile intermediare?

„Imaginați-vă o carte din care a fost ruptă o secțiune uriașă din mijloc. Marea Neconformitate reprezintă această lacună din istoria Pământului, în care povestea sare de la primele capitole direct la o perioadă mult mai recentă. Cercetările noastre sugerează că aceste pagini nu au dispărut întâmplător”, a explicat Santosh Dhungana, autorul principal al studiului, de la Universitatea din Wollongong (Australia).

Sute de milioane de ani lipsesc din înregistrările geologice ale Pământului. De vină ar fi continentele antice

Durata intervalului lipsă diferă de la o regiune la alta, variind între 200 de milioane și peste un miliard de ani. Fenomenul a fost identificat în Europa, Australia, Africa și Asia, dar și în America de Nord, unde John Wesley Powell l-a observat pentru prima dată în Marele Canion, în 1869.

Dhungana și coordonatorul său, profesorul asociat Nicolas Flament, propun o explicație bazată pe combinarea proceselor din mantaua terestră cu cele de la suprafață. În timpul Erei Neoproterozoice, care s-a desfășurat între acum un miliard și acum 540 de milioane de ani, curenții din manta au împins în sus mai multe continente. Printre acestea se numărau Laurentia, Baltica și China de Nord, ale căror teritorii fac astăzi parte din continentele America de Nord, Europa și Asia.

Pe măsură ce vechile continente s-au ridicat, eroziunea le-a îndepărtat treptat straturile de roci de la suprafață. Ulterior, când terenurile au coborât din nou sub nivelul oceanului și au început să acumuleze sedimente, era deja perioada cambriană. Astfel, intervalele geologice lipsă ar fi fost șterse prin eroziune, explică IFL Science.

Aceasta nu este o explicație definitivă

„Uneori, ceea ce lipsește ne poate spune mai multe despre istoria Pământului decât ceea ce putem observa. O perioadă îndelungată de ridicare a scoarței, urmată de o coborâre la fel de îndelungată, ar fi creat condițiile ideale pentru îndepărtarea rocilor și păstrarea suprafeței erodate”, a explicat profesorul Nicolas Flament.

Cercetătorii subliniază însă că explicația nu reprezintă un răspuns definitiv. Și alte mecanisme ar fi putut contribui la dispariția straturilor geologice în diferite regiuni, printre ipotezele alternative numărându-se și rolul perioadelor în care Pământul a fost acoperit aproape complet de gheață.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Un microscop revoluționar ar putea dezvălui mecanismele ascunse ale vieții

Soarele ar fi avut un efect neașteptat asupra cometei interstelare 3I/ATLAS, indică noi analize

Cel mai bizar nor de pe Marte a devenit acum și mai misterios

NASA dezvăluie un fenomen bizar ascuns în interiorul bolovanilor de pe asteroidul Bennu