Oamenii au «stăpânit» focul mai târziu decât se credea

Dovezile lăsate în urmă de oamenii preistorici ce arată
folosirea focului, precum fragmentele carbonizate de oase sau
bucăţile de cărbune, nu demonstrează că aceştia au fost cei care
l-au aprins. Oamenii de ştiinţă avertizează că este posibil ca
predecesorii noştri să fi reuşit doar controlul focului iscat de un
fulger, de exemplu.

Pentru a verifica validitatea acestei presupuneri, cercetătorii
Paola Villa şi Wil Roebroeks au reexaminat peste 100 de situri
arheologice europene. Cei doi au căutat dovezi ale unor focuri
controlate de către oamenii preistorici, dorind să le diferenţieze
de incendiile provocate de natură. Concluzia a fost că cea mai
veche vatră din Europa nu are o vechime mai mare de 300-400.000 de
ani, contrazicând teoriile acceptate în mod curent de către
arheologi, conform cărora oamenii ar fi controlat focul cu mult mai
devreme.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Unii arheologi consideră că oamenii au controlat pentru prima dată
focul acum 1.6 milioane de ani. Richard Wrangham, de la
Universitatea Harvard, sugerează că preistoricii au folosit focul
încă de acum 1.9 milioane de ani, ajutând la prepararea mâncării şi
implicit la îmbunătăţirea digestiei. Astfel, acei oameni beneficiau
de energie în plus, acest lucru ducând la creşterea creierului
preistoricilor.

Chiar dacă cei doi arheologi au inceput studiat doar siturile din
Europa, ei susţin că nici siturile de pe alte continente nu arată
folosirea timpurie a focului. Un sit din Africa de Sud în care s-au
găsit fragmente carbonizate de os vechi de 1.6 milioane de ani ar
fi putut fi rezultatul unui foc iscat de natură de care oamenii au
profitat, susţin oamenii de ştiinţă.

Echipa de arheologi consideră că Gesher Benot Ya’aqov, sit aflat pe
teritoriul Israelului, ca oferă cele mai vechi dovezi concludente
ale unui foc controlat de către om. Vechimea acestui sit este de
780.000 de ani.

Concluzia cercetătorilor sugerează că oamenii preistorici au
folosit incendiile produse în mod natural, urmând mult mai târziu
să fie capabili să controleze focul, contrazicând astfel ipoteza
lui Richard Wrangham. Acesta nu este convins de studiul
arheologilor. El susţine că apariţia gătitului a dus cu siguranţă
la creşterea dimensiunii creierului şi la producerea unor efecte
biologice considerabile asupra corpului omenesc, iar aceste
schimbări nu se observă pe fosilele cu o vechime de 400.000 de ani.
De aceea, specialistul de la Harvard continuă să creadă că oamenii
au «stăpânit» focul cu mult înaintea momentului propus de cei doi
arheologi.

Sursa:
New Scientist