Peştii tropicali se pot adapta schimbărilor climatice

Studiul efectuat la James Cook University a examinat capacitatea
peştilor chromis spinoşi,
găsiţi în Marea Barieră de Corali, de a se obişnui cu temperaturile
ridicate ale apei.

Conform predictiilor realizate cu ajutorul modelelor computerizate,
temperatura apei din recif va creşte cu 1,5 grade Celsius până în
2050 şi cu 3 grade Celsius în următorii 90 de ani.

• Marea Britanie lansează două studii pentru a evalua efectele blocantelor pubertății la tineri cu incongruență de…
• „Noua Rusie” a lui Vladimir Putin include și teritorii de la granița cu România

Jennifer Donelson, biolog marin la James Cook University, arată, în
studiul ei, că metabolismul peştilor chromis proaspăt eclozaţi se
poate adapta la schimbările climatice.

„Nu suferă, chiar se dezvoltă bine. Cred că noi subestimăm
potenţialul anumitor specii de a se adapta,” afirmă
cercetatoarea.

Cu toate acestea, ea a recunoscut că peştii care trăiesc în ape mai
calde nu s-au aclimatizat la fel de bine ca aceia care trăiesc în
medii cu temperaturi moderate. Deşi aflaţi la maturitate, aceşti
peşti aveau dimensiuni reduse şi nu se poate spune încă dacă vor fi
capabili să producă urmaşi sănătoşi.

Ove Hoegh-Guldberg, climatolog la University of Queensland, a
afirmat, în timpul conferinţei CSIRO, că temperaturile ridicate

ar putea extermina vieţuitoarele din Marea Barieră de Corali în
câteva decenii, excepţie făcând cazul în care s-ar reduce
emisiile de carbon.

Cu toate acestea, Donelson are o atitudine pozitivă şi afirmă: ”
Sigur că ar fi fost de preferat ca apa oceanelor să nu se
încălzească dar, în ciuda acestui lucru, este bine că peştii din
recif au găsit o cale de a supravieţui. Pe de altă parte,
previziunile sunt, totuşi, înfricoşătoare.”

Între timp, rezultatele unui studiu internaţional, efectuat timp de
doi ani, pe 1906 de comunităţi de peşti de recif din întreaga lume
a sugerat că, deşi unii peşti s-ar putea adapta la ape mai calde,
ei vor continua să fie ameninţaţi de activităţile umane precum
pescuitul sau poluarea cu pesticide.

Studiul a mai arătat că impactul activităţii umane este cu atât mai
dăunător, cu cât este mai diversificat reciful, în ceea ce priveşte
numărul de peşti şi biomasa lor.

Articolul, publicat în PloS Biology, susţine că situaţia
se va înrăutăţi, având în vedere că majoritatea ţărilor cu
recife
de corali îşi vor dubla populaţia în următorii 50-100 de
ani.

Sursa:
The Australian