A fost descoperit „comutatorul genetic” al obezităţii!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Într-un studiu publicat în revista Nature Genetics, cercetatorii
britanici au spus că, ţinând cont că grăsimea joacă un rol
important în sensibilitatea oamenilor la boli metabolice cum ar fi
obezitatea, bolile de inimă şi diabetul, această genă ar putea
deveni ţinta medicamentelor ce tratează astfel de boli.

„Acesta este primul studiu major care arată că
modificări mici produse într-o singură genă regulatoare poate
provoca o avalanşă de alte efecte metabolice în alte
gene”, a declarat Tim Spector de la King’s College din
Londra, cercetătorul care a condus studiul.

Mai mult de o jumătate de miliard de oameni, sau unul din 10
adulţi din întreaga lume, sunt obezi. Numărul acestora s-a dublat
din anul 1980, pe măsură ce epidemia de obezitate a început să
afecteze şi ţările sărace.

În Statele Unite, afecţiunile legate de obezitate reprezintă
deja aproape 10 la sută din cheltuielile medicale – o valoare
estimată de 147 miliarde dolari pe an. Diabetul de tip 2, care este
adesea corelat cu o dietă defectuoasă şi o lipsă de exerciţiu
fizic, atinge, de asemenea, niveluri epidemice la nivel mondial pe
măsură ce obezitatea afectează din ce în ce mai mulţi oameni.

Oamenii de ştiinţă identificaseră deja faptul că gena KLF14 este
legată de diabetul de tip 2 şi de nivelul de colesterol, dar până
acum nu ştiau exact ce rol joacă aceasta.

Echipa condusă de Spector a analizat mai mult de 20.000 de gene
în probe recoltate din grăsimea de sub piele de la 800 de voluntari
britanici de sex feminin. Cercetătorii au găsit o legătură între
gena KLF14 şi nivelurile multor altor gene îndepărtate aflate în
ţesutul adipos, arătând că KLF14 acţionează ca un comutator ce
controlează aceste gene.

Ei au confirmat apoi descoperirea cu ajutorul a 600 de probe de
grăsime prelevate de la voluntari din Islanda.

În studiul lor, cercetătorii au explicat că genele ce
sunt controlate de către KLF14 au legătură cu o serie de trăsături
metabolice, inclusiv indicele de masă corporală, nivelul
colesterolului, obezitatea, nivelul insulinei şi nivelul glucozei
din corp.

„KLF14 pare să acţioneze ca un comutator ce controlează
procesele care duc la corelarea schimbărilor petrecute în grăsimea
subcutanată cu schimbări în muşchi şi ficat, acestea contribuind la
diabet şi alte afecţiuni”, a declarat Mark McCarthy, de la
Universitatea Oxford, care de asemenea a lucrat la acest
studiu.

„Muncim din greu pentru a înţelege cum au loc aceste procese şi
pentru a descoperi cum putem folosi această informaţie pentru a
îmbunătăţi tratamentul acestor afecţiuni”, a adăugat el.

Sursa:
Huffington Post