Expediţia spre Marte: întâi viermişorii, apoi oamenii

Viermişorii din specia Caenorhabditis elegans – mici nevertebrate de cca.1 mm lungime, care trăiesc în sol şi în resturi vegetale – au fost deja trimişi în Cosmos: un lot de asemenea fiinţe a fost transportat pe Staţia Spaţială Internaţională.

Viermişorii au trăit 6 luni la bordul ISS, timp în care s-au şi reprodus, producând succesiv 24 de generaţii.

• Cum au ajuns câteva monede americane să valoreze 17 milioane de dolari?
• Încă doi sateliți europeni Galileo au fost lansați pe orbita Pământului

Studiindu-i la întoarcere, oamenii de ştiinţă au constatat că se dezvoltaseră normal în ceea ce priveşte anatomia, capacitatea de mişcare, de hrănire şi de reproducere.

Cercetătorii de la Universitatea Nottingham plănuiesc să utilizeze acestă specie pentru a studia modul în care o lungă şedere în spaţiu – cum ar fi cea presupusă de o călătorie de doi ani spre Marte – afectează funcţionarea unui organism animal.

Oricât de ciudat ar părea, aceşti viermişori sunt un model foarte bun pentru a studia efectele călătoriei spaţiale asupra oamenilor: specia umană şi Caenorhabditis elegans au peste 20.000 de gene în comun, iar sistemul nervos şi cel muscular funcţionează asemănător.

Printre altele, savanţii speră să poată afla mai multe despre atrofierea muşchilor (asociată cu scăderea nivelului unei proteine specifice numite miozină), unul dintre cele mai grave efecte pe care lipsa gravitaţiei le are asupra astronauţilor.

Sursa: Mail Online